Gândește-te, n-ar fi păcat – Magda Isanos
Gândește-te, n-ar fi păcat Gândește-te, n-ar fi păcatÎnvaţă-mă cu ce să-ncep întâişi-n care vorbe-anume tuturorsă spun ce-albastru-i ceru-n ochii tăi,şi cum, de-atâtea lumi luminători, pe gura ta surâsu-i ca un soare;Ei poate niciodată n-or să ştiedin fiecare clipă trecătoarecum ne-am durat noi câte-o veşnicie iubindu-ne; şi nu vor şti că-n glasîţi cânt atâtea cântece când […]
Fraga – Magda Isanos
Fraga Fragedă, inima ni s-a frânt.Prielnici de-acum ne fizeii cei blânzi din pământși-ai cerului zei o mie. Creanga belșugului, necontenitscuturată de noi, rodească.O, ce poveste copilarească:cum ne-am vazut, ne-am iubit. Categorii poezii:
Eu nu regret – Magda Isanos
Eu nu regret Eu nu regret povestea de iubire,dar e nespus de trist și de ciudatsă simți c-asemeni unui fir subțireceva frumos din tine s-a sfărmat. Și nu mai știu anume ce, și-anume când,căci toate ca-ntr-un vis s-au petrecutde-ți vine să pornești, de alții întrebândde-au fost aievea cele ce-au trecut. Categorii poezii:
Dragostea mea – Magda Isanos
Dragostea mea Eu știu că tu nu meriți dragosteași-mi place totusi să ți-o dăruiesc;dar parcă bolta merită vreo stea, și totuși câte-ntr-însa s-oglindesc… Nu meriți iarași clipele de-acumși gândurile bune câte ți le-am dat, dar parcă merită noroiul de pe drumpetalele ce peste el s-au scuturat? Iubirea însă e ca soarele, care ramâne pururea curatși dupa ce milos […]
Bărbatul – Magda Isanos
Bărbatul Umplând încaperea și inima toată, bărbatul veni de-afară, din zloată;glasul lui mare făcu să se sperie focul.Suduia lepadându-și cojocul.Parc-ar fi un stejar stufos, gândii în taină, dar era frumos.Se supară și-ndată râdea.Acum-am să-l fac să nu mai poată pleca.“Tu ești subțire și ageră ca o nuia, îmi spunea uneori, esti plină de ghimpi și […]
Nu-ndrăznesc – Iulia Haşdeu
Nu-ndrăznesc De m-ai asculta vreodatăAş voi ca să-ţi vorbescTu m-asculţi… cu toate-acesteaN-am putere să-ndrăznescEşti prea bună, eşti prea dulceÎnsă fără voia meaCa şi-o pasăre pe cracăTremur înaintea ta. Am a-ţi spune multe lucruriNu pot însă… mă-nfiorCăci pe buze-ţi văd un zîmbetRece, batjocoritorGura ta e ca o roză…Tu în rîs mă vei lua…Nu-ndrăznesc să ridic ochiiNu-ndrăznesc-naintea […]
La ce cugetai? – Iulia Haşdeu
La Ce Cugetai? Când pe cărţi de rugăciune, genele ţi le plecai, Spune-mi scumpa mea amică, la ce oare cugetai?Închinându-te, o! spune-mi, oare nu cumva rosteaiAl meu nume, câteodata, aşa dulce îl găseai? Eu ceream la cer – când vântul steagurile flutura –Ca să binecuvinteze lupta şi izbânda mea;Şi pe când gornistu-ntruna, marşuri de război suna, Sufletu-mi, […]
La ce bun? – Iulia Haşdeu
La Ce Bun? Să vă spun doamnă, aş puteaCum că privirea dumneavoastrăCe-oricare, temător, şi-o vreaE decît bolta mai albastrăLa ce bun? aţi rîde doar de vorba mea. Şi aş putea, cu glas mai stinsSă spun că-ntreagă-va făpturăNuri dulci şi farmec-n adinsSă curgă lacrime făcurăLa ce bun? n-aţi crede, poate, ce v-am zis Apoi, cu-o tulbure […]
Înserare – Iulia Haşdeu
Înserare E noapte… doarme totul, Zefirul însă-i domn;Căci vrînd s-atingă roza, Învins-a-n drum pe somn. Glumind, el balanseazăCopacii-n visul lor;În jurul lumii-acumaDansează-un negru nor, Aşa c-a ei luminăNu va mai stingheriPe doi iubiţi, ce-n paceSă fie, ar dori; Iar florile-alintateMireasma şi-o răsfrîng.E-atîta vrajă dulceÎn adormitul crîng! Nu-i nici un singur zgomot…Şi filomela chiarTăcut-a prin tufişuri, Visînd în tainic […]
Femeia – Iulia Haşdeu
Femeia O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă!Din foc divin şi amestec din tina cea imundă;Protee fără nume, ce logica dezminţiDeşartă sau prea rece, sau clocot de dorinţi!Sub vraja frumuseţii, ori dulcea ta zîmbire, Ascunzi tu suferinţă, ruşine, sau iubire?În clara ta privire, de visuri încîntată, Pot eu citi, femeie, de vei fi plîns vreodată?Ah, ce perverşi […]