Fetica – Tudor Arghezi
Fetica Ce duh ai şi ce putere.Să-mpleteşti ceara cu miere,De la floarea din gradină,Ostenită de albină?Tu aduni de pe meleaguri,Pentru stupi şi pentru faguri,Pulberi, roua, stropi şi leacuri,Poate că de mii de veacuri.Ca din lână, ca din ace,Ţesi reţeaua de ghioace,De celule-n care puiMierea dulce şi un pui.Scule, numere, cântare Au pus la măsurătoareCa-ncăperea cea […]
Două capre – Tudor Arghezi
Două capre Două capre cu trei iezi,În genunchi la o tulpină,Ți se pare că le veziCă se roagă și se-nchină. În giubele lungi, de par,Și cu bărbi, ai da să ziciCă sunt chiar, într-adevăr,Cinci monahi ori ucenici. Și-i și altă-asemănare:Ciute și-n suman sărac,Inţolite-s, fiecare,Roşcovanele-n șiac. S-au sculat și rumegîndStihuri mute și litanii,Scapă, rupt din cînd […]
Doi frumoși – Tudor Arghezi
Doi frumoși Pe-o foaie de izmă-ngustăSe oprește o lăcustă.Ce frumoasă-i, fa, Marie ! N-are nici ea pălărieȘi, strînsă-n fotele ei,Fără tocuri și cerceiCu bondiţa-n subsuoriȘi cu talpa goală-n floriN-a fost, cînd era mireasă,Nici Crăiasa mai frumoasă. Însă e și-un brotăcelȘi nu luai seama la el.Ochii lui în ochii eiLicăresc și dau scîntei.Sufletele amîndouăTremurînd de-o spaimă […]
De Paști – Tudor Arghezi
De Paști La toate lucarnele și balcoaneleAu scos din cer îngeri icoaneleȘi-au aprins pe scăriCandele și lumânări.Orașele de sus în sărbătoare ,Au întins velințe și covoare,Și ard în potireMireasmă subțire.Și din toate ferestrele odatăMii și sute de mii,Heruvimii fac cu mâna bucălatăLa somnoroșii copii. Categorii poezii:
Cuiul – Tudor Arghezi
Cuiul Într-o vreme la-nceputŞi-ntr-un leat nemaiştiut,Care, nu pot să însemn,Casele erau de lemn.Şi ulucile de scânduri,Ca şi azi, întinse rânduri,Puse strîmb şi cap la capŞi proptite cu proţap.Dar zburau cu fiecareVânt mai tare,Case, garduri şi pătule;Şi în timpurile toateGrijile erau destule.Le-adunai împrăştiateŞi-ncepea din nou şi iarTruda muncii în zadar.Ca să scoli din clătinareIarăşi doagele-n picioareŞi […]
Coșarul Alb – Tudor Arghezi
Coșarul Alb Luna plină, draga mea, Merg cu scara după ea.Nu vrea luna să m-aștepteȘi-mi alunecă-ntre trepte.Când o reazăm, de-unde-a fostS-a mutat și, ca un prost, Mut și eu alături scara.Am pierdut mai toată varaUmblând noaptea-așa în dodii, Cu o scară printre zodii, Și mi-am cheltuit o viațăDupa zările din ceață.Am cutreierat un anȘesul lat […]
Cinci pisici – Tudor Arghezi
Cinci pisici Am în grădină cinci pisiciDin care două sînt pisoi,Ele – gingașe, moi și mici,Ei – dolofani și zdraveni amîndoi; Spinări, picioare,- ncheieturi ca fierul,Unghii de șoim și colții lungi, de fiare,N-ar cuteza nici șarpele, nici jderulSă simtă-n ceafă crîncenele ghiare. Cînd calcă-n flori și dau să se opreascăS-asculte parcă un murmur pierdut,Le cade […]
Buruiană, nu știu care – Tudor Arghezi
Buruiană, nu știu care Ți-i porecla de născareȘi nici nu vreau să ți-o știu.Știu că ești pământul viuȘi că, orișicum, tu creștiFăr-a ști cum te numești.În fieștecare satFetele te-au botezat.În fiecare urzicăA pus Domnul o mărgicăȘi-a croit tulpini și floareDupă soiuri de tipareCu osârdnică migală,Să nu stea țărâna goală. De folos ori nefolos,El vrea-ntâi lucru […]
Abece – Tudor Arghezi
Abece A vrut Dumnezeu să scrieŞi nici nu era hârtie.N-avea nici un fel de sculeŞi nici litere destule.C-un crâmpei de alfabetMergea scrisul foarte-ncet. N-aş vrea nici atât să-l supărCât piperul de ienupăr,Dar o să vă spui ceva:Nici carte nu prea ştia.Orişice învăţăcelŞtie mult mai mult ca el.El, care făcuse toate,Nu avea certificate.Câtu-i Dumnezeu de mareN-are […]
A fost … – Tudor Arghezi
A fost … Scumpi copii, după vacanță, Va mai amintiți de Zdreanța, Cel cu ochii de faianța, Cum l-am scris şi l-ați citit? Cîte unul, cîți ați fost, L-învața şi pe de rost.Rasfațat şi mult iubitZdreanța-al nostru a murit. Ramasese din frumosulPrieten bun, pielea şi osul.Îşi pierduse şi mirosulŞi vederea, şchiopatîndŞi cazînd din cînd în […]