Romanţă tahitiană – Ion Minulescu
Romanţă tahitiană Tehura — neagră orhidee —Nu eşti nici floare,Nici femeie!…Dar, orice-ai fi — aşa cum eşti —Nu-ţi cer să-mi juri că mă iubeşti…Nu-ţi cer nimic din ce-ai juratLui Paul Gauguin —Zugravul tău tahitizat —Pe care-abia sosit în ParadisTu l-ai minţitŞi l-ai ucisCu-acelaşi biblic „fruct oprit”… Pacificul mi-e martor credinciosCă sufletul ţi-e-ntors pe dos… Nu-mi […]
Romanța Rozinei – Ion Minulescu
Romanța Rozinei Guerlain a botezat parfumul„Voilà pourquoi j’aimais Rosine”. Guerlain a botezat parfumulExtras din cupele de crinCu numele necunoscutei ―BoemeSau aristocrate ―În ale cărei bucle blonde,DecolorateSau pudrate,A cunoscut întâia oarăParfumul cupelor de crin…Guerlain a botezat parfumul„Voilà pourquoi j’aimais Rosine”. Rozina…Unde e Rozina?Un strop uitat într-un flaconSe-ntreabă: Unde e Rozina?Un strop uitat într-un flaconSchițează-n grota de […]
Romanță retrospectivă – Ion Minulescu
Romanță retrospectivă De ce-o iubeam?Nu știu – fiindcă pe-atunci n-aveamDecât vreo douăzeci de ani!… Știu doar că roșcovana cu părul ondulat,Care dansa-ntr-un cabaret,Când a aflat că sunt poetȘi-a mai ghicit că sunt și-amorezatDe eaNu mi-a cerut – ca alte dansatoare –BaniȘi m-a rugat doar să-i dedicUn madrigal…Și altcevaNimic!… Numai că madrigalul meu banalN-a fost decât […]
Romanța ploilor de vară – Ion Minulescu
Romanța ploilor de vară Ce voluptoase-s ploile de vară!…Sunt veșnic calde și catifelateCa brațele femeilor ce ne-nfioarăCu-aceleași biblice senzații repetateLa infinit –Ca ploile fără sfârșit –Din clipa primului păcatDe Eva și Adam sanctificat!… Ce voluptoase-s ploile de varăCând se-mpreună sexele spre seară!… Ce voluptoase-s picăturile de ploaieCând le lăsăm să intre în odaie,Să ne topească […]
Romanţa pelerinului – Ion Minulescu
Romanţa pelerinului Sunt obosit de drum şi-aş vreaSă dorm trei nopţi,Trei vieţi în şir,Culcat pe-un aşternut,AşaCum dorm culcaţi în cimitirToţi sfinţii palizi din altare,Cu pumnii-ncrucişaţi pe piept.Din somnul fără deşteptareAş vrea să nu mă mai deştept… Cei ce-au pornit ’naintea mea,Bătătorind poteca lungă,Şi-au năzuit ce nu eraÎn rostul vieţii scris s-ajungă,Cei ce-au pornit, cu mii […]
Romanța oului de ciocolată – Ion Minulescu
Romanța oului de ciocolată Tu ești ce n-a fost încă oul din câteOuă vor mai fi,Tu ești bazarul de surprize pentruAmanteȘi copii,Ești simetria maritimăA două stridii-mpreunate,Ești frenezia unui zeroPrins în contururi crenelate,Ești taina primelor mistere,Himera primului cuvânt,Ești spasmulLenea și dezgustulNetălmăcitului avântCând panglicele te-nfășoarăÎntr-un simbol de veselie,Parcă ești capul lui OthelloCând e bolnav de nevralgie! În […]
Romanță orientală – Ion Minulescu
Romanță orientală În care zi din calendarNe-am întâlnit odată doar,În fața cărui mic bazarDintr-un oraș oriental –Bazar cu marfa pe trotuar,Ca-ntr-un ajun de carnaval? În care zi din calendar,În fața unui mic bazar,Când eu – un biet cumpărător –Iar tu – o biată vânzătoare –Cu ochii noștri de fosforNe-am tocmit prima sărutare? În care zi […]
Romanţa nordică – Ion Minulescu
Romanţa nordicălui Mihail Samarineanu În portul blond al unei mări din Nord,Au debarcat corsarii bruni din Sud.Şi-n portul blond al unei mări din Nord,Greoaiele otgoane se audCântând barbar, cântând în dezacordCu albatroşii tristului fiord.În portul blond bătrânii mateloţiPrivesc tăcuţi la noii debarcaţi,Şi-n portul blond bătrânii mateloţiPar nişte blonzi copii, înfioraţiDe cântecele brunilor piloţi,Încremeniţi cu mâinile […]
Romanţa necunoscutei – Ion Minulescu
Romanţa necunoscuteiÎn fiecare zi de întâi mai, o necunoscută apare în balconul de marmură al palatului Versailles şi, aplecându-se spre bazinul Latonei, cântă: Eu sunt ce n-a fost încă nimeni din toate câte-au fostŞi sunt,Sunt ritmul primelor senzaţiiŞi gestul primului avânt,Sunt simetria primitivă a două buze-mpreunate,Sunt frenezia ancestrală ce-n lutul omenesc se zbate,Sunt visul unei […]
Romanța nebunului – Ion Minulescu
Romanța nebunului Vreți să vă spun cine sunt eu?…Un pod cu chip de curcubeu ―Un curcubeu multicolor,Armonizat pe placul tuturor!… Cei mai mulți ―Proștii ―Cred că sântAureola unui sfânt…Iar cei mai puțini ―Cei cuminți ―Cei care nu se-ncred în sfinți,M-asigură că sunt un pod,Pe care regele Irod ―Un rege mândruȘi stupid ―A vrut să-l construiască-n […]