Catren – Lucian Blaga
Catren Spune-mi tu, subt curcubeu, Ileană,ești bucuria și norocul meu?Mi-ai căzut în cale ca o geanădintr-o pleoapă a lui Dumnezeu. Categorii poezii:
Către cititori – Lucian Blaga
Către cititori Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădină cu stupi.Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartăşi aşteptaţi să vorbesc. – De unde să-ncep?Credeţi-mă, credeţi-mă,despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:despre soartă şi despre şarpele binelui,despre arhanghelii cari ară cu plugulgradinile omului,despre cerul spre care creştem,despre ură şi cădere, tristeţe şi […]
Catedrală printre stele – Lucian Blaga
Catedrală printre stele Clădită din nisip, din piatră de nisip,această catedrală dăinuie în vînt.N-o clatină nimic, nici zbucium din pămînt,nici focuri din înalt. Privind-o-n noapteprin constelații parcă însumi mă-nfirip. Prin veac cîndva s-a dezbrăcat de schelefăptura de nisip, biserică ce e,o taină-a ei prin vremi să tîlcuiască.Temei aflînd în cîmpul dintre stele,ea n-are unde să […]
Cariatide – Lucian Blaga
Cariatide Cariatide lîngă mareși-arată prin veșmînt junețea.Ca de ivoriu bătrînețeaprin luciul marmorei apare. Cariatide din vechime,în adăstare înțeleaptă,privirea, mersul și-l îndreaptăspre chiparoși și țintirime. Spre răsărit, spre soare-apunechemate sînt să de exemplul.Și truda lor e rugăciune. E legea lor să fie treze,să poarte-n veci pe crește templul,dar niciodat’ să-ngenuncheze. Categorii poezii:
Caravela – Lucian Blaga
Caravela Stă pe comodă caravela.De ani mai vechi e tot aci.Mi-o-nchipui dintrodat’ mărită.De-un timp e gata a porni. Emblemă are o cetateținută-n brațe de doi lei,un scut cu cîmpul alb și roșuși-o cruce alăturea de ei. La proră poartă, dat în aur,prelung în aer, magic semn,căscată gură de balaur,furtuni să-nfrunte, ea de lemn. S-a ruginit […]
Cap aplecat – Lucian Blaga
Cap aplecat Mă îndemn să fiuși o clipă mai sînt.Undeva pe cîmpa murit fratele vînt. Toamna sîngereazăpeste un mers bătrîn.Printre umbre prelungirostul mi-amîn. Spre nu știu ce sfîrșitun zbor s-a întins.Cu pîlpîit de sfeșnicun copac s-a stins. În fîntînă mi-aplecgînd și cuvînt.Ceru-și deschideun ochi în pămînt. Categorii poezii:
Cîntecul spicelor – Lucian Blaga
Cîntecul spicelor Spicele-n lanuri – de dor se-nfioară de moarte,cînd secera lunii pe boltă apare.Ca fetele cată, cu părul de aur,la zeul din zare. O vorbă-și trec spicele – fete-n văpaie:Secera lunii e numai lumină –Cum ar putea să ne taiepe la genunchi, să ne culce pe spate, în arderea vîntului? Aceasta-i tristețea cea mare […]
Cântecul somnului – Lucian Blaga
Cântecul somnului Plăcut e somnul lângă o apă ce curge,lângă apa care vede totul, dar amintiri nu are.Plăcut e somnul în careuiți de tine ca de-un cuvânt.Somnul e umbra pe careviitorul nostru mormântpeste noi o aruncă, în spațiul mut.Plăcut e somnul, plăcut. Categorii poezii:
Cântecul obârșiei – Lucian Blaga
Cântecul obârșiei La obârsie, la izvornici o apa nu se-ntoarce,decât sub chip de nor.La obârsie, la izvornici un drum nu se întoarcedecât în chip de dor.O, drum si ape, nor si dor,ce voi fi, când m-oi întoarcela obârsie, la izvor?Fi-voi dor atuncia? Fi-voi nor? Categorii poezii:
Cîntecul călătorului în toamnă – Lucian Blaga
Cîntecul călătorului în toamnă Piere zvon subt zariște,talanga în rariște. Vine toamna oilorprin pînzele ploilor. Glas dau ceții, patimiicu frunza lor paltinii. Jalea rătăcirilor,mohorul mîhnirilor, ale cui sînt, ale cui?Parc-ar fi a nimănui. Mi-au secat pleoapeleși-n inimă apele. Doar cînd urc poienelemi se-ncarcă genele subt amiaza fieruluide picurii cerului. Plîng spre zarea doruluicu lacrima norului. […]