Lacrime şi lacrime – Veronica Micle
Lacrime şi lacrime Încetează de-a mai plângeInimă făr’ de norocCăci prin lacrime de sângeNu s-alină, nu se stingeAl durerii mele foc. Foc ce arde în tăcereŞi-i ascuns în pieptul meu,Unde jalnica durerePicurând amară fiereAşezat-a jugul greu. Ah! şi-ţi adă tu aminteC-acest chin de foc nestinsPrin duioase jurăminteTot o lacrimă fierbinteDe iubire, l-a aprins. Categorii poezii:
Lângă leagăn – Veronica Micle
Lângă leagănDomnișoarei Eliza Candiano Și pe fruntea ta voi pune o cunună de mirt albă,Iar la gât îti voi lega cu-o bogată mândră salbă,Pe-al tău braț rotund și neted ca petala cea de crinÎnșira-voi mărgean roșu și brățare de rubin. Rochie albă ca spuma și ca norul de ușoarăÎți voi atârna de umeri și ca […]
Lumea mare … – Veronica Micle
Lumea mare… Lumea mare şi pustie înaintea mea se-ntinde,Nici cu ochii, nici cu mintea nu încerc a o cuprinde;Şi-n ist haos fără margini, fără de-nceput şi rostMi-ai dat tu, fiinţă dragă, sufletului adăpost.Şi de-aceea, mult iubite, când la tine mă gândesc,Ca şi lumii, eu iubirii, margini nu pot să-i găsesc. Categorii poezii:
Luminează-n ceruri luna … – Veronica Micle
Luminează-n ceruri luna … Luminează-n ceruri luna,Doarme lumea pe pământ,Iară eu ca-ntotdeaunaÎți trimit tristul meu gând. Aș voi să-ți pot trimiteDulce dorul de demultCând în ceasuri liniștiteTaina nopților ascult. Dar destinul care duceRostul vieții pămâneștiA pus dragostei o cruce …Capăt jalei sufletești. De aceea când văd lunaLumea asta luminând,Ție eu întotdeaunaÎți trimit tristul meu gând. […]
M-am gândit … – Veronica Micle
M-am gândit … M-am gândit cu drag la tine până nu te-am cunoscut,Te ştiam numai din nume, de nu te-aş mai fi ştiut!Şi-am dorit să pot odată să te văd pe tine eu,Să-ţi închin a mea viaţă, să te fac idolul meu. Categorii poezii:
Moarte, fugi – Veronica Micle
Moarte, fugi Am urât această lume!Şi cum pot să n-o urăsc?Un necaz nu se sfârşeşte,Alte-n loc se pregătesc! Şi sperând de-o zi pe altaVăz că sper tot în zadar,Căci în loc de vreun bineChinul meu e mai amar, De aceea, eu adeseTot suspin după sicriu;Dar… ah! cine-mi poate spuneŞi-n mormânt cum o să fiu! Poate-acolo […]
Nu ești tu … – Veronica Micle
Nu ești tu … Nu ești tu acela care mi-ai dat inimei mâhnire,Nu te măguli cu gândul că te-am plâns sau te-am iubit,Ai fost numai întruparea unei clipe ce-n neștireMișcă sufletul și – l leagă de un dor nemărginit.Și dacă a fost durere și dacă mai sufăr încă,Nu ești tu a lor pricină, nu ești […]
Nu plânge – Veronica Micle
Nu plânge Nu plânge că te dau uitării,Și nici nu plânge că te las…Sosit-a ceasu-nstrăinăriiȘi ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărieCa firul cel mai subțirel;Când soarta vrea așa să fie,Zadarnic vrei să faci altfel. Și nu mai e nimic în stareSă-ntoarcă vremile-napoiȘi-acea iubire-atât de mareCe-a fost odată între noi. Rămâi tu, dar […]
O clipă dac-ai amorțit – Veronica Micle
O clipă dac-ai amorțit O clipă dac-ai amorțitDurerea mea adâncă,Azi mai amar și mai cumplitPe ține te simt încă. Căci liniștea înșelătoareM-a dat pradă durerii,Și-n sufletul ce greu mă doarePort focul disperării. Categorii poezii:
Pasăre cu pene albastre – Veronica Micle
Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre,Martoră iubirii noastre,De-i sfârşi cântarea ta,N’asculta ce-mi spune mie,Dragul meu, căci cine ştieDacă mâni nu m’a uita. Râule cu apă linăŞi curat ca o lumină,Cât ne vezi de fericiţi,Starea noastră n’o răsfrânge,Mâine poate noi vom plângeŞi-om fi veşnic despărţiţi. Iar tu lună, dragă lună,Tu a nopţilor cunună,Să nu […]