Pe ceruri… – Veronica Micle
Pe ceruri… Pe ceruri luna se iveșteEu o privesc cu ochi uimit,Iar gândul meu te urmăreșteÎn drumu-n care te-ai oprit. Drumeț ești tu, ca ea pribeagăE viața și ce-n lume sunt,Abia o clipă de ne leagăIubirea de acest pământ. Pe tine și pe mândra lunăAș vrea din mers să vă oprescȘi în extaz ca o […]
Pe-al meu gând … – Veronica Micle
Pe-al meu gând… Pe-al meu gând să fiu în stareEu cu lanţuri l-aş lega,Şi de voie, de nevoie,Poate s-ar astâmpăra. Căci el fără de-a mea ştirePururea este pribeag,Iar de-l cât văd ca la tineA zburat iară cu drag. Şi ce simt atuncia nu ştiu,Însă eu gândului meuDe-aş putea aripi i-aş puneSă-l ajut în zborul său. […]
Raze de lună – Veronica Micle
Raze de lună „Ce n-ar da un mort din groapă pentr-un răsărit de lună!”Ai zis tu, şi eu atuncea, când pe-a dorului aripeDuşi de-al iubirei farmec, – privind cerul împreună –Noi visam eternitate în durata unei clipe. „Ce n-ar da un mort din groapă pentru-o jerbie de rază”Ce din lună se coboară şi pământul îl […]
Rime la un amic – Veronica Micle
Rime la un amic Nu-ți mai tulbura gândirea cu nimicurile-aceste …Nu știi tu că, de când lumea, dragostea e o poveste?De-o auzi a zecea oară, dulce-ți sună la ureche,Ți se pare că e nouă, deși știi că este veche;Și pe clina-nchipuirii lunecând fără de voie,Rătăceșți așa departe și simtești că anevoieTe mai poți întoarce iară […]
S-a pus valul – Veronica Micle
S-a pus valul S-a pus valul de uitarePeste vremile trecute,Și s-au stins ca într-o mareChinurile petrecute. Eu în vremile aceleTainic am iubit un nume,Ce,, răpind ” mințile melePace nu aveam în lume. Acum liniștea e mare,Pacea mea e nesfârșităȘi adesea mie-mi pareCă e lumea împietrită. Dar ciudata mea gândireCe mereu tot pribegeste,L-acel timp plin de […]
Să pot întinde mâna … – Veronica Micle
Să pot întinde mâna … Să pot întinde mâna s-o pun pe fruntea taÎncetul la o parte şuviţele le-aş da,Senină să rămâie, curată ca un crin,Icoană de iubire la care să mă-nchin. Dar tu ca un luceafăr departe străluceşti,Abia câte o clipă în cale-mi te iveşti,Apoi dispari; şi-n urmă rămâi în gândul meuVedenie iubită la […]
Să știi că oriunde – Veronica Micle
Să știi că oriunde Să știi că oriunde m-oi duce,Către apus sau răsărit,Va răsuna duios și dulceCă-n lumea asta te-am iubit. Și de adâanca mea iubireVa rămânea pe-acest pământCa o eternă amintireTristul și jalnicul meu cânt. Categorii poezii:
Scrisoare – Veronica Micle
Scrisoare Îți ziceam că e minciunăCând spuneai că eu ți-s dragă,Că eșți un împușcă-n luna,Drac ce apă o încheagă. Și că n-aș putea vreodatăNici a te iubi, nici crede,C-a mea inima juratăNici n-aude, nici nu vede. Șiretenii de muiereCa să-ncerc a ta iubire …Dar tu trist și în tăcereAi plecat plin de mâhnire. Haide, vino, […]
Scrisoarea – Veronica Micle
Scrisoarea De-ai șți, iubite, cât de multMi-i dor ca glasul tău s-ascult,Ai veni pe-aripi de vântȘi mi-ai spune un cuvânt. Vorba fie rea sau bunăAm vorbi-o împreună,M-ai vedea, et-aș privi,Vorbele s-ar înmulți. Tu mi-ai spune una mie,Eu ți-aș spune multe țieFăr-de rost și chibzuireÎnsă toate de iubire. Vino dar pe-aripi de vânt,Vin de-mi spune un […]
Și cum s-a stins… – Veronica Micle
Și cum s-a stins … Și cum s-a stins fără de vesteAmorul cel nemărginitDe-ți pare că e o povesteCe alții ţi-ar fi povestit. Și cum mereu în cale lungăTrec norii peste mări şi ţări,Astfel simţirile s-alungăŞi moare dragostea de ieri. Și vecinic altă e simţireaÎn sân de oameni muritori,Schimbată e întreagă fireaDin ceas în ceas […]