De unde – Grigore Vieru
De unde De unde stii, mama, Cum aratai tanara, Cand nu ti-ai intiparitPe nici o poza chipul;Cand nu te-ai uitatIn oglinda nicicand;Cand apaPeste care te aplecaiEra plina mereu de camasi;Cand a zilei oglindaZacea bucati la pamantSub furtuna de focA razboiului;Cand pe ochii copiilor taiScrumul secetei se asternuse, Umbrele foamei;Cand geamulLa care-asteptaiEra, mama, cernitDe jalea ochilor tai, De singuratate. Categorii […]
Cuvântul mama – Grigore Vieru
Cuvântul mama Pruncii îl zuruie.Bătrânii îl visează.Bolnavii îl șoptesc.Mutii îl gândesc.Fricoșii îl strigă.Orfanii îl lacrima.Răniții îl cheamă.Iar ceilalți îl uita.O, Mamă! O, Mamă! Categorii poezii:
Chipul tău, mamă – Grigore Vieru
Chipul tău, mamă Chipul tău, mamă, Ca o mieDe privighetori rănite, Ochii tăiÎn care s-au întâmplatToateCâte se pot întâmplaPe lume!Lacrima ta:Diamant ce taie-n douăOglinda zilei.Nedespărţită de cerCa apa de uscat, Locuieşti o casăCu două ferestre:Una ce dă spre viaţă, Alta cu faţa spre moarte, La fel de limpezi amândouă.O, mamă, Spre mine mâinile-ţi întinde:Spre celCare cu dor te-aşteaptă, Şi ţie apropiindu-mă, Apropie-mă liniştii […]
Cântec de leagăn pentru mama – Grigore Vieru
Cântec de leagăn pentru mama Dormi-adormi, măicuță dragă, Dorm nepoții tăi de fragă, Dorm și blidele spălate, Dorm și rufele curate;Dorm trudite-a scării trepteLângă cuibul meu de pietre, Doarme-n tihnă greierașu-nClopoțelul de la ușă;Doarme casa ta bătrână, Doarme via sub țărână.Dormi! Prin vis, pe val de mare, Să te vezi copilă mare, Lângă-un ciob și o cordicăSă te vezi copilă mică.Să te […]
Cămășile – Grigore Vieru
Cămășile A fost război.Ecoul luiSi-acum mai este viu.Cămăşi mai vechi, mai noiAmară amintire de la fiu.Fiind atâtaLa izvor spălate,S-a ros de-acum uzorulŞi, alb, bumbaculS-a rărit în spateSi nu le-a imbrăcat de multFeciorul.Cămăşi mai vechi, mai noiA fost război.Ci maica luiDe ani prea lungi de-a rândulTot vine la izvoare:Ea si gândul.Şi iar luând cămăşile în poală,De […]
Buzele mamei – Grigore Vieru
Buzele mamei Iar buzele tale sunt, mamă, O rană tăcută mereu, Mereu presurată cu țărnaMormântului tatălui meu.O, buzele ce sărutarăAl tatei mormântMai mult ca pre dânsul, Pre tata, -nPutinii lui ani pre pamînt.Acuma cînd nu te poti, mama, De sarea din sale pleca, Cine ridica mormîntulSpre gura uscata a ta?! Categorii poezii:
Autobiografica – Grigore Vieru
Autobiografica Mama mea viaţa-ntreagăA trăit fără bărbat.Singurei eram în casăPloi cu grindină când bat. Mama mea viaţa-ntreagă,Stând la masă, ea şi eu,Se aşează între mineŞi Preabunul Dumnezeu. Oh, şi crede-aşa într-însul,Că-n albastru văzul eiChipul Lui de pe icoanăSe străvede sub scântei. Şi eu ţin atât la mama,Că nicicând nu îndrăznescDumnezeul din privireSă mă vâr să-l […]
Așa o știm – Grigore Vieru
Așa o știm Așa o știm, așa e mama:Se mulțumește cu puținHrănindu-se mai mult cu pâineaRăbdării, dorului divin.Trăim un timp de mare zbucium, Si-atât si eu ma odihnescCât mai aud cuvântul mumeiSi cât in ochii ei privesc.Sunt multe sărbători pe lume.Le-avem întregi ori un crampeiO nesfârșită sărbătoareSunt ochii mamei, vorba ei.Des, tot mai des ma fura […]
Această lună lină – Grigore Vieru
Această lună lină Această Lună linăDe nu va răsări –În locu-i răsări-vaLin chipul maică-mi.Acest, o, glas al mierleiPe ram de va muti, În locul lui suna-vaSfânt glasul maica-mi.Aceasta punte, Doamne, De se va prabusi, Întinde-s-or în locu-iMâini doua-a maica-mi. Categorii poezii:
Furtuna – George Topârceanu
Furtuna Nimeni n-a rămas în stradă. Norii negri vin grămadă. Zboară frunzele uscateÎn văzduh împrăştiateŞi salcâmii stau să cadă:Bate vântul, bate… A ieşit de la răscruceO femeie care duceUn copil de mână… SunăPorţi izbite de furtunăŞi femeia face cruce:Fulgeră şi tună. Dar a norilor năframăSe sfâşie… Biata mamă, Cu puterile scăzute, Vrea copilul să-şi ajuteŞi cu glas pierdut îl […]