Cum o cheamă? – Otilia Cazimir
Cum o cheamă? Roşioară şi codatăUmblă noaptea prin poiată,Şi la noi, şi la vecini,Ca să cumpere găini.De plătit, nu le plăteşte,Dar pe loc le jumuleşte!Cum o cheamă? Categorii poezii:
Zi-i pe nume! – Otilia Cazimir
Zi-i pe nume! Din grădina lui Mihai,De sub tufe de urzici,A ieşit un ghem de scaiCa să caute furnici:Uite-l acolo, uite-l ici…Zi-i pe nume, cine-i?Ghici! Categorii poezii:
Băbuţa – Otilia Cazimir
Băbuţa E primăvară?Pe uşa strâmbă a căsuţei afumate,O babă a ieşit pe-afarăCu şalul vechi în spate. Când s-a topit omătul din ogradă?E-un firişor de iarbă pe cărare,Ori i se pare?De n-ar durea-o trupul cum o doare,S-ar apleca să-l vadă… Întinde mâna searbădă şi rece,Să prindă-n ea bănuţii calzi de soare,Pomana primăverii care trece.Şi râde-n tihnă… […]
Din sămânţă de arţar – Otilia Cazimir
Din sămânţă de arţar Din sămânţă de arţar(Ştii c-avea drept aripioareSolzi subţiri de chihlimbar?)Printre bulgări se aratăPui de copăcel sălbatic,Frunză crudă şi crestată,Parcă-ntinde un buratic,Ca să vadă dacă-i cald,O lăbuţă răsfiratăDe smarald… Categorii poezii:
Se topeşte bruma-n soare – Otilia Cazimir
Se topeşte bruma-n soare Se topeşte bruma-n soare…Prin grădini,Pe lilieci,Stau ciorchiniDe muguri plini,Crisalide verzi din careScoate-n vânt corniţe reciFrunza verii viitoare… Categorii poezii:
Primăvară în glumă – Otilia Cazimir
Primăvară în glumă Ger târziu de primăvară,Ger uitat de iarna surăPrin zăvoiul zgribulit,Cu omătul netopit. Pe sub tufe de răsură,A adus cu el asearăVânt din munte,Ploi mărunte,Grindină cât un grăunteŞi trei fagi, aşa-ntr-o doară. A trecut pe ulicioarăŞi s-a dusPe deal în sus,Şi pe geamuri mi-a lăsatFir de ferigă presat,Flori de zahăr, stele reciŞi căsuţe […]
Floare la ureche – Otilia Cazimir
Floare la ureche Proaspătă şi sperioasă,Rază nouă-mi intră-n casă.Întârzie cu mirarePeste prag, peste covoare, Se ridică la fereastrăCa să vadă ce-i în glastră,Poleind cu aur dulceUn mănunchi de busuioc(Poate-şi caută un locSă se culce?) Şi rămâne aninată,Nebunatică şi vie,De-o garoafă de hârtieRuptă şi decolorată. Şi deodată, floarea vecheRâde, roşie ca para,Că şi-a pus-o la urechePrimăvara… […]
Vine Ene pe la gene – Otilia Cazimir
Vine Ene pe la gene Peste ochii de mărgică,Fată mică,Genele subţiri se ţes,Tot mai leneş, tot mai des. Nu întoarce înspre uşăUrechiuşăCu cercel:Somnul vine uşurel,Nimeni paşii nu-i aude!Doar când ninge ca acum,Lasă după el, pe drum,Un tighel de urme ude… Categorii poezii:
Ca să adoarmă… – Otilia Cazimir
Ca să adoarmă… Pe plafonul din odaie,Pentru tine nalt cât cerul,Lampa s-a aprins bălaieŞi-i lumină-n tot ungherul. Uite, ţi-au venit bunicii…Vrei povestea cu mălineDin hambarele furnicii?Vrei să-ţi cânte-o horă veche,De pe când erau ca tine,Ori să-ţi pună la ureche,Răsucit din fire moi,Roşu motocel de lână,Cum se pune la pisoi? Categorii poezii:
Pentru ce să-ţi fie frică? – Otilia Cazimir
Pentru ce să-ţi fie frică? Leagănul e numai puf,Pentru ce să-ţi fie frică?Dormi… La tine-n trăsuricăToate păsările albeAu lăsat un fulg, din zbor,Pentru surioara lor! Hai, închide-ţi ochişorii –Verzi bănuţi de magheran –Strânge-ţi bine pumnişorii…Că de-o fi să bată-n uşăChiar pisoiul năzdrăvan,Am să strig la el, şi gata:– Cătinel… că doarme fata! Dormi… Ţi-am pus […]