Am obosit – Ana Blandiana
Am obosit Am obosit să mă nasc din idee,Am obosit să nu mor –Mi-am ales o frunză,Iată din ea mă voi naşte,După chipul şi asemănarea ei, uşorSeva răcoroasă o să mă pătrunzăŞi nervurile îmi vor fi fragede moaşte;De la ea o să învăţ să tremur, să cresc,Şi de durere să mă fac strălucitoare;Apoi să mă […]
Ţara părinţilor – Ana Blandiana
Ţara părinţilor Părul îmi ajungea până la pământŞi treizeci de aniMi se părea o vârstă atât de îndepărtatăÎncât nu credeam cu putinţăSă o ating vreodată,Plină de cruzime lunecamDinspre ţara părinţilorSpre o lume încă neinventată. Lumea nu s-a inventat nici acum,Părul nu mai mi-e atât de lung,Treizeci de ani e numai merinde pe drum,Dar în ţara […]
În somn – Ana Blandiana
În somn Greierii cântă numai în somn,Greierii ziua sunt numai insecte,Lăsaţi-i să doarmă şi-ascundeţi-i, ierburi,De sincerităţile zilei, suspecte; De adevărul uscat şi zadarnicFerească-i al rouăi prea limpede domnŞi tot ce nu reuşesc să trăiascăÎntâmple-li-se în somn; Lăsaţi-i să doarmă legaţi de coşmare,Cântând ca din strune din propriile funii,Subţiri prinţi de ţipăt jertfiţi ascuţitSingurătăţilor lunii. Categorii […]
Când voi fi-mbătrânit destul – Ana Blandiana
Când voi fi-mbătrânit destul Când voi fi-mbătrânit destulSă nu îmi mai doresc să morO să mă sui într-un pătulCu miros bun, adormitor De grâu încins sub bolţi de stuh,De floarea-soarelui uscată,De praf bătrân şi de văzduhPe care-l ştiu de altădată; O să mă-ntind printre grămeziFără dorinţe, fără gândŞi nici măcar n-o să visezPerechi de vorbe-alunecând; […]
Pastel – Ana Blandiana
Pastel Ţara mea părăsită de fructe,Părăsită de frunze.Părăsită de struguriiEmigraţi prevăzători în vin,Ţara mea trădată de păsărileRostogolite în grabăPe cerul mirat şi încă senin, Veşnic împăcată,Mirosind a ierburiCare-şi dau sfârşitu-n soarele domol,Credincioşi păianjeniŢes pânzeturi albeCa să bandajezeLocul frunzei, gol. Noaptea stele coapte-ţiFermentează cerul,Vântul curge ziuaTare şi-amărui,Orele-ţi măsoarăNucile căzândŞi te lumineazăCuviincios gutui. Categorii poezii:
Pereche – Ana Blandiana
Pereche Şi vom rămâne în eternitateLa fel de tineri cum suntem acumCând miezul morţii-n turnul tâmplei batePlecând pleoape roşii pe gropi adânci, cu scrum? Vom fi şi-n moarte tot uşor de-nfrântŞi nu vom înţelege nici atunciSensul acelui strivitor cuvântRotindu-se-n absurdele porunci? Tot tineri şi frumoşi fără-ncetare,Mereu împleticiţi în lungi priviri,Vom fi jertfiţi mereu pe alte-altareŞi […]
Impudice fructe – Ana Blandiana
Impudice fructe Impudice fructe crăpateArătându-şi sâmburul golÎnalţă-n văzduhul pierdutAburi miraţi de alcool; Miros vegetal de iubireSub soarele picotitorÎn care plante de aurRăsar, dorm o vară şi mor; Lene fierbinte şi-adâncăUnde se-opresc şi albinele,Lumină atât de puternică,Încât stinge răul şi binele Într-o beatitudineUimită ea însăşi de sine;Fructe senzuale cu viermiÎn cărnile dulci de ruşine… Categorii poezii:
Revin în toamnă – Ana Blandiana
Revin în toamnă Revin în toamnă cum revin acasăDin ţări mai libere şi mai bogate –Ştiu iarna care vine, ştiu bruma care cadeŞi ceaţa nesfârşită, nenţeleasă. Dar eu visez amiaza-mbrăţişatăDe frigul dimineţii şi al serii,Ora de miere, galbena zăpadăPe care-o ning din crengi învinse merii. Eu plâng de bucurie în luminaNestinsă încă de uriaşe nopţiŞi-n […]
În satul în care mă-ntorc – Ana Blandiana
În satul în care mă-ntorc În satul în care mă-ntorcCeasuri cu cuc sfarmă vremeaŞi mari bucăţi de tăcereZac sparte în praful din drum.Ŕcele se învârt cu hărnicie,Arătând mereu ceva de neprivit.Orele au căzut de mult,Ŕcele aleargă fără sfârşitŞi dezorientat, când şi când,Cucul apare şi-anunţăSfârşitul lumii, cântând. Categorii poezii:
Cântecul – Ana Blandiana
Cântecul Cântecul ăsta îl scriu pe frunze cu-o dudă,În urma mea vin furnici în cohorte şi-l sorb,Nici o ureche nu va putea să-l audăŞi tot văzduhul va fi pentru raza mea orb. Furnicile însă îl vor purta în pământŞi ploile nu vor putea pătrunde să-l şteargă,Seminţele îl vor înţelege căzândŞi-l va simţi numai fragedul vierme […]