Cântec de mare – Duiliu Zamfirescu

Cântec de mare Vino, Nella, vin pe mareVino, Nella, vin.Să’necăm în sărutareOr-ce trist suspin. Te voiu duce pen’la Chio,Chio, țara ta.Și plutind, penă la zioTe voiu săruta. Vino să cântăm cu vântulLegănați pe val,Căci ne vor găsi mormântulAjungând la mal! Vino Nella, vin pe mare,Nella vino, vin,Să’necăm în sărutareOr ce trist suspin!   Categorii poezii:

Ca un mănunchi de ramuri – Duiliu Zamfirescu

Ca un mănunchi de ramuri Te-a zămislit blânda naturăCa pe o floare de pe plai;Din carminul rozei de maiŢi-a zugrăvit, rotunda gură,Iar din albastrul de cicoareŢi-a-nduioşat privirea vie,Aşa că bine nu se ştieDe eşti femeie sau eşti floare. La brâu te-a strâns ca pe-un mănunchiDe ramuri tinere de crinŞi nu ştiu ce ţi-a pus în […]

Că poate atunci… – Duiliu Zamfirescu

Că poate atunci … Răsare luna palidă pe dealuri,Pe văi se lasă bruma argintie:Erau atuncea alte idealuriCe niciodată n-au să mai revie. O tu, ce tremuri, apă curgătoare,Pe prundul gîrlei din pustietateÎntinde-ți brațul dorului ce moareȘi unda rece buzelor curate. Și du-mă dus cît ține-n zări cîmpia:Voiesc să dorm în brazdele cu soare,Pe unde cîntă […]

Boul – Duiliu Zamfirescu

Boul De-a pururi trist, în mijlocul câmpiei,Voinicul bou priveşte înainte,Cu ochii mari, cu sufletul cuminte,Ca un simbol antic al poeziei. Şi parcă-ar vrea să spuie prin cuvinteCă a rămas el paznicul moşiei,Căci toţi s-au dus în lumea veciniciei,Iar Laţiul e ţară de morminte. Trec norii, trec, spre asfinţit de soare,Înveşmântând senina lui tăcereÎntr-un mister de […]

Barza – Duiliu Zamfirescu

Barza Sus, pe Argeş, pe la munţi,Au rămas codrii cărunţi;Jos, pe vale, prin zăvoi,Se cobor turme de oi,Iar un cuc cu pană surăŞi-a spus numele din gură:“Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii,Cintezoii auriiZis-au din ciripiturăUnei tufe de răsură:“Soro fă, deşteaptă-teŞi spre soare-ndreaptă-te,So-ro!” Iar prin crânguri s-aud semneGhionoaia taie lemne,Gaiţa, într-o gârneaţă,Se proclamă cântăreaţă,Iar din […]

August – Duiliu Zamfirescu

August Pe luciul fără hotareAl apelor ce-au adormit,Din fund de haosuri răsareMelancolia zâmbitoareA stelelor ce-au răsărit. Întârziat pe malul măriiEu în adâncuri rătăcescŞi prins de farmecul uităriiLas jos tot lutul pământescŞi-n lumea naltului plutesc. Şi când mă uit în urma meaLa discul rotunjit din tină,Îl văd schimbat deodată-n stea,C-o licărire de luminăÎndepărtată, rece, lină. Iar […]

April – Duiliu Zamfirescu

April Parcă n-a fost de cînd lumea iarna ce de-abia s-a dus,De cînd firea iar, cu mîna-i nevăzută, ne-a adusSoare tînăr sus în slavă, în crăiia lui albastrăȘi de cînd răsună lunca de o pasăre măiastră.Că-și dă viers privighetoarea și-n tăcere se desfacNote limpezi din tufișul parfumat de liliac. Parcă n-ar fi mai fi aceeași […]

Amurg – Duiliu Zamfirescu

Amurg Se lasă noaptea, limpede şi caldă;Răsare luna palidă pe cer,Punând pe valuri braţe ce se scaldăŞi-n toată firea aer de mister. Pe-un soclu rupt, o veselă bacantăŞi-nvăluie, de două mii de ani,În haina umbrei, pururi elegantă,Splendoarea umerilor diafani. Mişcând din flamuri, vechile trireme,Adorm în pacea lungului amurg,Înfiripând un vis din altă vreme:Izbânzile lui Hermes […]

Alt cântec – Duiliu Zamfirescu

Alt cântec Pe subt umbrele de frasini, la fîntîna din pădureVin, Surată, vin.S-adunăm culbeci de aur, să umplem cofiți cu mure,Și din fugă, peste umeri, sărutări badea să-ți fure,Vin, Surată, vin.C-a plouat, și fundul văii cîntă din privighetori,De gîndești că mersul zilei animatu-s-a de zori;Iarba-i udă, tu pripită, și de-o fi din deal s-aluneci,Ochii mei, […]

Adio, Napoli – Duiliu Zamfirescu

Adio, Napoli Adio, Napoli, cetateDe creaturi încântătoareCu gene lungi, catifelate,Cu sufletele însetateDe zgomot şi de soare. E scris să-ţi închinăm şi ţieAcest netrebnic de cuvânt,Oraş de vis şi nebunieCum n-a fost şi n-o să mai fieUn altul pe pământ. Încins cu viţă drept cunună,Cu gânduri calde şi senin,Închin amorului, la lună,Ca un păgân din vremea […]