Vulturul – George Coșbuc
Vulturul Venind de departe cu zborul întinsS-oprise deasupra Ceahlăului nins,Ş-apoi din rotiri tot mai strâmte-n cuprinsCăzu, ca să prindă vreo pradă,Cum uneori parcă vezi fulgerul stins Pe când nici nu-ncepe să cadă.Eu nu ştiu, fui vesel ori trist în acelOcol ce-l făcui împreună cu el,Că-ntâi îmi păruse că-i vis şi mă-nşelDar bine venitu-mi-a în minteVulturul […]
Hora – George Coșbuc
Hora E frumoasă şi mireasa-Ce te uiţi a vreme rea?Hai, ţigane, cântă deasa,Cântă, cioară, tropotită-Dar când stau să-mi văd iubita,Tot nu e ca ea! Aoleu! când vânt de varăCulcă iarba la pământ,Când văd fete-n câmp afarăŞi-aud mierla-n crâng, vecine,Nu mai ştiu nimic de minePe ce lume sunt! Hai, săriţi, flăcăi, ce sfântul!După mine, că-i potop,Bateţi […]
Zâna pădurii – George Coșbuc
Zâna pădurii – „Iar mura-ntr-adins o făcu pe pământSălbatica Zân-a pădurii,Căci ochii ei negri asemenea suntCu negrele boabe-ale murii.Iar unde e mura, sădită de ea,Pot merge neveste şi fete,Flăcăilor însă vederea le-o iaŞi junghiuri prin cap le trimete! Şi zmeura anume-o făcu pe pământSălbatica Zân-a pădurii –Obrajii ei rumeni ca zmeura sunt,Obrajii şi rumenul gurii.Iar […]
Ideal – George Coșbuc
Ideal Venise fata de-mpăratCu alte fete pe-nseratS-aducă apă din izvorDin zări un tânăr călător,Sosind pe-acolo, s-a rugatSă bea din cana lor. Iar fata de-mpărat i-a dusCofiţa ei; şi când i-a spusFlăcăul cel dintâi cuvânt,Ea să uită speriată-n vânt,Şi ca certat-apoi şi-a pusPrivirile-n pământ. Aş vrea, ca şi la-ntorsul meu,Să fii aici să-mi dai să beauIar […]
Zobail – George Coșbuc
Zobail La miez de noapte morţii-n corÎşi cântă jalnic imnul lor,Iar albele giulgiuri bătute de vânturiDau tact tânguioaselor cânturi. Ei sunt războinicii oşteniAi regilor asirieni –Zobail la moarte i-a dus ca pe-o turmă,Cu biciul bătându-i din urmă. Ce fericit e cine-i viu!Noi putrezim într-un sicriu!Ni-e dragă şi nouă viaţa şi-averea,Dar regii ne-o iau cu puterea. […]
Non omnis moriar – George Coșbuc
Non omnis moriar Clădit-au grecii doară cetăţi de fală plineŞi temple mari şi ziduri ciclopice-au zidit,Dar toată măiestria clădirilor eline,Columnele de marmură şi templele divine,De mult s-au năruit. Trăiesc numai imagini, hrănite de-amintireaCondeiului istoric, ca vis numai trăiesc:Dar cine poate zice că le-a pierit mărirea?Ce cap va fi-ndărătnic să nege nemurireaPoporului grecesc? Nu murii ţin […]
Nucul – George Coșbuc
Nucul Tot mai ceri puţin-rămaseiInimi să mai simtă mult?Nucule din dosul casei,Tot al meu şi-aici şi-aorea:Ziua-n vânt îţi văd doinirea,Noaptea ţi-o ascult. Umbra ta învelea rotundăMasa cea de nu ştiu când,Şi-amândoi pe banca scundă,Eu robind suflarea-n gură,Şi, eu acu-n cusătură,Mama-mea cântând. Jale tu, din legănatăDoină, ce de-amar omori!Dar tu ştii că niciodatăNu cântam, urmându-i cântul,Numai, […]
Numai una! – George Coșbuc
Numai una! Pe umeri pletele-i curg râuMlădie, ca un spic de grâu,Cu şorţul negru prins în brâu,O pierd din ochi de dragă.Şi când o văd, îngălbenesc;Şi când n-o văd, mă-mbolnăvesc,Iar când merg alţii de-o peţesc,Vin popi de mă dezleagă.La vorbă-n drum, trei ceasuri trecEa pleacă, eu mă fac că plec,Dar stau acolo şi-o petrecCu ochii […]
Nuntă în codru – George Coșbuc
Nuntă în codru Ce mai chiu şi chef prin ramuriSe-ncinsese atunci!Numai fraţi, şi veri, şi neamuriDe-ar fi fost umpleau o ţară!Dar aşa, că s-adunarăŞi străini din lunci! De mă-ntrebi, eu nu ştiu bine,Alţii poate ştiu –Ce să-ntrebi calici ca mine!Ştiu că lumea dintr-o dată,S-a trezit că-i adunatăŞi c-o duce-n chiu. Că-ntr-o zi, purtând în mânăUn […]
Nuşa – George Coșbuc
Nuşa – „Nuşa, dormi? N-auzi cum bat?Vino şi-mi deschide uşa!”– „Cine eşti?”, întreabă Nuşa.– „Vladu sunt, al tău bărbat.”– „Nu eşti Vladu. Ştiu eu bine.Vladu până-n zori nu vine!” – „Nu sunt Vladu? Nuşa, taci!Nu-mi cunoşti tu vorba, dragă?”– „Vorba-i a lui Vladu-ntreagă.Ei, dar poţi să ţi-o prefaci.Tu mă crezi că sunt ca toate;Să mă-nşeli! […]