Vântoasele – George Coșbuc

Vântoasele Să ne ferească DumnezeuŞi audă-ne din cer cuvântul!Mi l-a înghiţit acu pământul,Şi-atâta om aveam şi eu!Mi l-am întors în pat cu mâna,Şi-am fost la babe şi la vraciŞi-am dat şi milă la săraci –Şi mi-a murit la săptămână! De suflet noi voiam să-l dămŞi-l dădeam gata-n mâna morţii!Era voinic; trăsese sorţii,Şi-am tot zorit să-l […]

Gazel – George Coșbuc

Gazel Oamenii mă-nvinuiesc,Că sunt tânăr şi iubesc! Tu mi-ai zis să viu la moarăPe-nserat, să te-ntâlnesc, Dar la moară dau de prieteni,Şi de prieteni mă feresc. Te-am văzut şi ieri pe-o cale.M-am temut să te opresc, Că de mama mi-e ruşineŞi de tine mă sfiesc. Mi-e necaz pe toată lumeaŞi mi-e ciudă că trăiesc: Te-aş […]

Vântul – George Coșbuc

Vântul De fete mari e lunca plină,Iar vântul, răsfăţat copil,S-apropie tiptil-tiptilDe pe sub fagi, de pe colină.Şi fetele cu drag suspină:O, Doamne, Doamne, adu-ni-l! Pe umeri blondele lui pleteTresar şi sar încetinel.El e frumos şi tinerel,Dar e sfios când e cu fete.Iar ele râd şi râd şireteŞi pe furiş privesc la el. El umblă ca […]

Gazel II – George Coșbuc

Gazel II Picurii cu strop de stropFac al mărilor potop- Zilnic câte-un spic adunăŞi-n curând tu ai un snop. Mergi încet şi las’ s-alergeAlţii cât or vrea-n galop. Fii stejar, să creşti în lături,Nu înalt şi slab, un plop. Nu uita trăind de corbulŞi de vulpea lui Esop. Dacă eşti cinstit, n-ai teamăDe duşman, de-ar […]

Vine ploaia – George Coșbuc

Vine ploaia Vine ploaia! Las’ să vie!Da, ce-i bună ploaia ştie,Iarba arsă din câmpieLas’ să vie! Las’ să vie! Vine ploaia bine-mi pareÎn gradina am o floarePloaia mi-o va creşte mareVine ploaia! Bine-mi pare! Vine ploaia, bine face!Spicul plin de-acum se coace!Spicului răcoarea-i place!Vine ploaia, bine face! Categorii poezii:

Gramatica şi medicul – George Coșbuc

Gramatica şi medicul Odată îmi trimise un medic renumitPe fiu-său la şcoală pe două luni, cu dorulSă fac din el gramatic şi retor, căci feciorulIsteţ era la vorbă şi gând, un îndrăcit,Da-n lună cu piciorul. În şcoală eu, fireşte, voind să-l introducÎn taină de gramatici, încep cu poezia;Iau versul Iliadei: Să-mi cânţi, muză mânia,Căci ea […]

Voci din public – George Coșbuc

Voci din public Iar omul în lume se naşteCuminte-ori netot,Şi scopul său ultim: să caşte.Trudit că vieţii nu poateSă-i afle menirea şi rostul,Cumintele cască; iar prostulStă gură căscată la toate –Şi-atâta e tot Categorii poezii:

Groparul – George Coșbuc

Groparul El cântă, să-i treacă din vreme, săpând,Şi lucru mai spornic să-i pară,Şi galbene oase le-aruncă pe rândDin groapă pe lutul de-afară;De câte ori însă aruncă vrun os,Găseşte vreo glumă şi-o vorbă pe dosSă râdă de bietele oase. O hârcă el scoate din negrul pământ,Dar, nearuncând-o bine,Ea cade de-afară de-a dura-n mormânt,– „Ce-i, hârco? E […]

Voichiţa lui Ştefan – George Coșbuc

Voichiţa lui Ştefan Doamna lângă Ştefan vine,Blândă-n vorbe şi-n purtat:Doamne, iar eşti supărat!Sunt, Voichiţă, pentru tine!Zăpăcită doamna staŞi-nflorită de ruşine:Ce-am făcut, măria-ta? Tu? Nimic! Şi vodă strângeMâna doamnei, gânditor.Şerpii-şi au culcuşul lor…Ah, Voichiţo, cum aş plânge!Rău ca Radu nimeni nu-i:Uite-n pumni aşa aş frângeGât de lup cum e al lui! Doamna i-a pătruns cuvântul,Până-n suflet […]

Hafis – George Coșbuc

Hafis De ştii tu, băiete, să bei şi să taci,Haide vino cu mine!Ia cupa cea largă şi-ai grijă ce faciAscunde-o bine,Căci mufti ne-o vede şi mufti ne-o ia.Şi mufti Ia urmă se pune şi-o bea –Şi dăm de ruşine! În strada cea strâmtă e cârciumă-n fund;Ghiaurii beau bine;Când merg eu pe-acolo, ghiaurii s-ascund,Cu spaimă, de […]