Estampă – Lucian Blaga
Estampă Lumea toatăe un singur alb.Coboară din înaltmoartea petelor. Fulgi de zăpadăzboară-n sus și-n jos.S-ar juca frumoscu genele fetelor. Categorii poezii:
Ermetism – Lucian Blaga
Ermetism Un text și-o melodiee iubita mea,cuvînt acoperit de cîntec,cuvînt ce nu-l pot descifra. Un text ce mi se cîntăe iubita mea.Ghicesc oleac’ cuvîntul,dar nu-l pot descifra. Mă-nduplecă și cîntul,dar inima mi-e grea,ca piatra, ca pămîntul,că nu aud cuvîntul. Categorii poezii:
Epitaf – Lucian Blaga
Epitaf Calea aici ce greu se găsește.Nu-i nimenea să te îndrepte.Numai tîrziu, numai o clipăuitată pe urmă și ea,îți dezvăluienebănuitele trepte. Apoi ca frunza cobori. Și țărnați-o tragi peste ochica o gravă pleoapă.Mumele sfintele –luminile mii,mume sub gliiîți iau în primire cuvintele.Încă o dată te-adapă. Categorii poezii:
Epilog – Lucian Blaga
Epilog Îngenunchez în vânt.Mâine oasele-au să-mi cadăde pe cruce.Înapoi nici un drum nu mai duce.Îngenunchez în vânt:lângă steaua cea mai tristă. Categorii poezii:
Elegie – Lucian Blaga
Elegie Tremură aceeași apă și frunzăla bătăile aceluiași ceas.În ce tărîm și-n ce somn te-ai oprit?Cerească subt ce iarbă-ai rămas? Se revarsă în mine drumuriletoate pe cari ai umblat.Oglinda-ți mai păstrează chipulși după ce-ai plecat. Fără gînd, fără-ndemn, fără glas,cu mîneca șterg ochiuri ude.Un vecin prin zidul meu auderăbdarea neagră a aceluiași pas. Categorii poezii:
Enigma lunii – Lucian Blaga
Enigma lunii Fată prea tîrziu născută-n lume, lunaloc găsește doar în inimi și pe-alocuripe morminte. Cu sfială și în treacătcată-n ape și oglinzi la foste focuri. Dup-un colț se pipăie să vadă dacănu cuprinde prea mult spațiu cînd colindă.Uneori pe munte se dezbracă goalăși cămașa și-o azvîrle – mie-n tindă.Altceva nimic nu-mi dă-n rămase jocuri.Cată […]
Elegia plopilor – Lucian Blaga
Elegia plopilor Cinci semne de exclamație-n șirpentru strigătul inimii puse,crescură în curtea ta plopii.Vârful lor astăzi ce sus e! Caut în van să găsesc pentru ceporuncă veni să fie tăiați.Vină nu le descopăr, decât că deasuprastele și nori le sunt frați. Gând de osândă le pune orașulzvelților plopi ce crescură-n senin.Să fie pentru că zilnic […]
Echinocțiu de toamnă – Lucian Blaga
Echinocțiu de toamnă Vino să ieșim dintre aceste ziduri,de sub arcade ce apasă,din inelul cu-nvechite turnuri, al cetății,din ceața ce pe poduri de metal se lasă.Vino pe deal, pe cel din urmă sub soare,unde-un trecut de slavă cu suflare lentăsub pietre doarme,să strigăm de-acolo după păsările călătoare.Să strigăm precum obișnuiesc copiii între jocuri,cari făr-a ști […]
După furtună – Lucian Blaga
După furtună Și ani și luniși iarăși ani nimic nu s-a-nchegat.Fără-ncetare, sub tenebre, mareafrămîntîndu-se a cutropit liman și plaje.Și tunete sub zarea necereascăs-au ridicat din adîncimi.Și luni și aniși iarăși luni văzduhul a fost plin – de-un freamătca de cohorte-naintînd pe sarcofage.Rumoarea-acum se-mprăștieși curți albastre se aleg deasupra în senin.Răzleții, norii ce-au rămas, se duc […]
Dumbrava roșie – Lucian Blaga
Dumbrava roșie Mușchiul reavăn, negrul mureiține cumpăna căldurii.Ieși zeiță din sandale –vrerea e-a Măriei-Tale! Și rămîi desculță-n rouă!Tremură prelung în glasîntrebarea de-i aieveaastă clipă de popas. Dobitoacele păduriicred în mine, cred în tine.Întrupîndu-se tomnaticsună soarele prin vine. Capre roșii vin din vale –copleșiți stăm amîndoi –vin să-și uite fericireaverii calde lîngă noi. Categorii poezii: