Învăţături – Nicolae Iorga
Învăţături I. Să te fereşti de omul bunEl ştie toate ce se spun,El toate cursele le vede,Se face toate a le crede. Şi, cum nu spune niciodatăCe suferinţă i-a fost datăŞi nu se plânge în zadarDe tot ce-i poţi da mai amar, El cu acest blând chip al său,Te face zilnic tot mai răuŞi peste […]
Glossă – Nicolae Iorga
Glossă Oricât sălbatecele uri te-ar urmări cu lovituri,Oricât de mult ele-ar căta să sfarme platoşa ta,De atâta să nu-ţi pară rău,Nu te-or răzbi cei din afară.Un singur lucru te omoară:Păcatul din sufletul tău. Categorii poezii:
După cutremur – Nicolae Iorga
După cutremur Ai tăi, prea multă vreme ne-au crezutși că adâncurilor tale sfinteli datorim și-a-noastre osăminteatunci când ceasul morții ni-am văzut. Dar, când în vânzolirile-ți stupidedistrugi tot ce prin noi s-a înălțatși fața-ți o am înfrumusețat,când viața noastră chiar ni se ucide, Pământule, se naște-o întrebare:un zeu păgân nu ne-o fi aruncat,pe lutul tău de […]
Ci de-am fi singuri … – Nicolae Iorga
Ci de-am fi singuri … Ci, de-am fi singuri amândoiŞi nime să ne asculte,Uitându-mă în ochii tăi,Ţi-aş spune aşa de multe… Ar trece vremea şi n’am ştiCe e aceia vremeŞi n’ar fi nimene din visÎn lume să ne cheme. Am fi departe tare duşi,Străini de lumea’ntreagă:Pe veşnicie ţi-aş fi drag,Tu veşnic mi-ai fi dragă; Cu […]
Brad bătrân – Nicolae Iorga
Brad bătrân Au fost tăind un brad bătrânFiindcă făcea prea multă umbrăŞi-atuncea din pădurea sumbrăSe auzi un glas păgân: „O, voi ce-n soare cald trăiţiŞi aţi răpus strămoşul nostruSă nu vă strice rostul vostru,De ce sunteţi aşa grăbiţi? În anii mulţi cât el a fostDe-a lungul ceasurilor grele,Sub paza crăcilor rebele,Mulţi şi-au aflat un adăpost. […]
Azi… – Nicolae Iorga
Azi… Puteri ce-s nepătrunse,Puteri fără de nume,Puterile ascunseStăpâne sunt pe lume. Ce genii creatoareSă mai ajute vor?Truditele popoareSe-ntorc în contra lor. S-asculte nu mai pot:Satan de jos exultă,Trăgând la dânsul totȘi cerul îl insultă! Categorii poezii:
Adesea… – Nicolae Iorga
Adesea … Adesea ‘n nopţile de vară,Când vântul parcă te desmiardăŞi când a lunii albă parăPe geamuri vine să se piardă; Când nu-i un glas în lumea’ntreagăDecât o frunză ce se pleacă,Ori un liliac cu-aripa bleagăCe prin frunziş vine să treacă, Ţi se trezeşte-o amintire,Un chip uitat de multă vreme,Ce blând şi trist ca prin […]
Lîngă cetate – Lucian Blaga
Lîngă cetate Nebunul cetății spre turnprivește, călcînd pe coturn.Ce spornic e timpul, ce linprin noi strecuratul venin! Bang-bang! Cît de bine ar ficetatea să uite o zică timpul îi este stăpîn.Dar ornicul bate bătrîn. Izbînzile cui n-au căzut?Și inima cui n-a tăcut?Ah, luntrele toate spre-apusun val aherontic le-a dus! Categorii poezii:
Lacrimile tale – Lucian Blaga
Lacrimile tale Din plîns pustiu și din dureri ți se desprindFermecătoare visuri,Cu cari încerci să umpli golul lumii tale…Cu mintea mea-nțelegătoare vădCăci lacrimile tale,Fecioară, nu-s ca alte lacrimi –Sînt picuriDin – apa morților:Din apele acelea care apar ca din nimicPe șesuri,Vrăjind în mijlocul pustiuluiMinunea unei alte lumi… Categorii poezii:
Lacrima și raza – Lucian Blaga
Lacrima și raza O lacrimăDesprinsă dintre genele unei plăpânde amintiriCe sta ascunsă-n fundul unui sufletCăzuPe albul unei fragede petale…O rază dete peste eaSi-i zise:„Simt din caldura ta ca nu eşti bob de rouă…De unde vii si ce eşti?” In vreme ce se destrăma in pulbere de soare,Răspunse lacrima:„Eu sunt un strop de sufletŞi suntCa picurii […]