A fost odat-un cântăreț – Mihai Eminescu
A fost odat-un cântăreț A fost odat-un cântăreț,Frumos și simțitor.Cântat-a-ntr-un castel mărețLa masa regelui. Frumoasă fată el avea,Cum nu s-a pomenit,Cu ochi albaștri râzători,Cu părul aurit. Și cântărețul o iubiȘi sara prin grădiniCând luna tainic străluciI-o spuse tremurând. Ea-l ascultă și-i zise-atunciCu glasul apăsat:În veci nu pot să fiu a ta,De n-ăi fi împărat. Și […]
Zi de septemvrie – Lucian Blaga
Zi de septemvrie Vino să vezi! În tîrzia bogata căldurăînchis între ziduri cine-ar mai sta?Precum a mai fost, pînă-n cealaltă zareîncă o dată tărîmul să crească ar vrea.Și-n unghi săgetatpămîntu-și trimite cocoriispre cercul cel mare. Lumina ce largă e!Albastrul ce crud!Unei noi creșteri, văratice-n toamnă, se parec-am fi hărăziți și aleși.Și-o clipă ne e-ngăduitbănuitului Sudsă-i […]
Vreau să joc! – Lucian Blaga
Vreau să joc! O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!Să nu se simtă Dumnezeuîn mineun rob în temniţă – încătuşat.Pământule, dă-mi aripi:săgeată vreau să fiu, să spintecnemărginirea,să nu mai văd în preajmă decât cer,deasupra cer,şi cer sub mine –şi-aprins în valuri de luminăsă jocstrăfulgerat de-avânturi nemaipomeniteca să răsufle liber Dumnezeu în mine,să nu cârtească:„Sunt […]
Veșnicul – Lucian Blaga
Veșnicul Nedumirit îl cauți și dibuind în întunerici-adulmeci urma-n tine ori în slava lumii,avântul îl presimte-n zilele de mâneși-n nopțile ce-au fost găsește-l resignarea. Un val de nepătruns ascunde veșnicul în beznă. Nu-l vede nimeni, nimeni –și totuși află-l fiecare,așa cum eu îți aflu buzele pe întuneric,iubita mea, în miez de noapte, când șoptimîn taină […]
Vei plânge mult ori vei zâmbi? – Lucian Blaga
Vei plânge mult ori vei zâmbi? Eu nu mă căiesc, c-am adunat în suflet şi noroi-dar mă gândesc la tine.Cu gheare de luminăo dimineaţă-ţi va ucide-odată visul, că sufletul mi-aşa curat, cum gândul tău il vrea, cum inima iubirii tale-l crede.Vei plânge mult atunci ori vei ierta?Vei plânge mult ori vei zâmbide razele acelei dimineţi, […]
Văzduhul semințe mișca – Lucian Blaga
Văzduhul semințe mișca În ceasul acela pe-a muntelui coamă –unde-adăstarăm sub brazi,nimiciţi de arzândul albastrudin clara preziua de toamnă –Tu adormiseşi pătrunsă de soaremie alături, în şură de cetini.În şuier venind din adâncuriarar ca un val de răcoare. În valea lăsată în urmă se stinse,de mult şi ultimul zvon.O frunză de fag ca o flacără-n […]
Vară de noiembrie – Lucian Blaga
Vară de noiembrie Iubito-mbogățește-ți cântărețul,Mută-mi cu mâna ta în suflet lacul,Și ce mai vezi, văpaia și înghețul,Dumbrava, cerbii, trestia și veacul.Cum stăm în fața toamnei, muți,Sporește-mi inima cu-o ardere, cu-n gând.Solar e tâlcul ce tu știi oricândAtâtor lucruri să-mprumuți. O, lumea nu-i o amăgire,Ne este un senin veșmânt.Că ești cuvânt, că ești pământ,Nu te dezbraci […]
Trei Fețe – Lucian Blaga
Trei Fețe Copilul râde:„Înțelepciunea şi iubirea mea e jocul!” Tânărul cântă:„Jocul şi-nțelepciunea mea-i iubirea!” Bătrânul tace:„Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!” Categorii poezii:
Sus – Lucian Blaga
Sus Pe-un pisc,Sus. Numai noi doi.Așa: când sunt cu ținemă simt nespus de aproapede cer.Așa de aproape,de-mi pare că de ți-aș strigaîn zare – numele –i-aș auzi ecoulrăsfrânt de bolta cerului.Numai noi doi.Sus. Categorii poezii:
Strofe de-a lungul anilor – Lucian Blaga
Strofe de-a lungul anilor Când prin oraş calci lin pe străzisămânţa ulmilor, şi-n mersîn adevăruri limpezi crezi –mai e nevoie de vreun vers? Când muşchiul de pădure multne-alină-n vară verde dorşi glasul picurat ţi-ascult –mai e nevoie de-un izvor? Când în bătaia vântuluimlădie umbli pe colnic,pe-ntinderea pământuluimai e nevoie de vreun spic? Când între lipsă […]