Colinde de Crăciun – Valeriu Gafencu
Colinde de Crăciun La fereastra robilorCântă îngerii în corDe cu seară până-n zori.Au venit colindătoriÎngerii nemuritori,Încărcaţi cu dalbe flori.Refren: Lăsaţi copiii să vină,Să-mi aducă din grădinăDalbe flori de sărbători,Dalbe, dalbe flori. Categorii poezii:
Ardere-de-tot – Valeriu Gafencu
Ardere-de-tot …Aici răsare-n mine o chilieÎn care s-a sfinţit un pustnic blând…Zidea virtuţi cereşti în trup plăpândŞi-n ochi purta smerită bucurie…De priveghere lungă – albă floare –Se rezema cu fruntea de pervazŞi luna-i săruta sfinţit obrazCând i-asculta cuvântul ca o boare:„O, vino, rob rău, somnule, şi-mi poartăCu tine visul, peste unda moartă…,Un ceas de vreme […]
Vecernie – Nichifor Crainic
Vecernie Pe-aici, în sus, e schitul la capat de colnic.L-a zugravit pe vremuri Ilarion cel dreptCu sfinti intre stergare de galben borangicSi sfinte-mpodobite cu icusari pe piept. Auzi, un clopot misca vazduhul peste muntiSi se bolteste-n sunet cat cerul de margeanDe dincolo de lume te-ndeamna să renuntiO taina fără de moarte la veacul pamantean. Vom […]
Rugăciunea din amurg – Nichifor Crainic
Rugăciunea din amurg Mă rog si pentru viii si pentru mortii mei.Tot una-mi sunt acuma partasii si dusmanii,Cu ei deopotriva mi-am sfaramat eu anii,Si dragostea si vrajba le-am impartit cu ei. Pe morti în rugaciunea de seara mi-i culeg.Acestia sunt, Doamne, iar eu printre morminte.Au fost în ei avanturi si-au fost si pogoraminte.Putin în fiecare, […]
Lauda – Nichifor Crainic
Lauda Tu, cel ce te ascunzi în eterna-ti amiazaSi lumea o spanzuri în haos de-o raza,Metanie tie, Parinte.Izvod nevazut al vazutelor linii,Mă scalzi si pe mine în unda luminiiUn mugur de carne fierbinte. Sunt duh invalit în naluca de huma,Sunt om odraslit dintr-un tata si-o muma,Dar sunt neraspunsa-ntrebare.Ce glas destoinic să-mi spuna-ncotro eOceanul de somn […]
Cântecul potirului – Nichifor Crainic
Cântecul potirului Când holda tăiată de seceri fu gataBunicul si tataLăsară o chita de spice în picioareLegând-o cucernic cu fir de cicoare;Iar spicele-n soare sclipeau mătăsosSă-nchipuie barba lui Domnu Cristos. Când painea-n cuptor semana cu arama,Bunica si mamaScotand-o sfielnic cu semnele crucii,Purtau parca moaste cinstite si luciiCa painea, dand abur cu dulce miros,Parea ca e […]
Suflete, prund de păcate – Lucian Blaga
Suflete, prund de păcate Suflete, prund de păcate,eşti nimic şi eşti de toate.Roata stelelor e-n tineşi o lume de jivine.Eşti nimic şi eşti de toate:aer, păsări călătoare,fum şi vatră, vremi trecutesi pământuri viitoare.Drumul tău nu e-n afară,căile-s în tine însuţi.Iară cerul tau se naşteca o lacrimă din plânsu-ţi. Categorii poezii:
Psalm – Lucian Blaga
Psalm O durere totdeauna mi-a fost singurătatea ta ascunsă,Dumnezeule, dar ce era să fac?Când eram copil mă jucam cu tineşi-n închipuire te desfăceam cum desfaci o jucărie.Apoi sălbăticia mi-a crescut,cântările mi-au pierit,şi fără să-mi fi fost vreodată aproapete-am pierdut pentru totdeaunaîn ţărână, în foc, în văzduh şi pe ape. Între răsăritul de soare şi-apusul de […]
Laudă Suferinței – Lucian Blaga
Laudă Suferinței Atâţia dintre semeni nu prea ştiuce să înceapă-n zori cu suferinţa.Ei nu-şi dau seama nici spre seară de prilejulchemat să-nalţe mersul, cunoştinţa. Suferinţa poate fi întuneric, tăciune în inimă,pe frunţi albastru ger,pe coapsă ea poate fi pecete arsă cu fier,în bulgăre de ţărânăo lacrimă sau sâmbure de cer. Nu mai calcă pe pământcine […]
Lacrimile – Lucian Blaga
Lacrimile Când izgonit din cuibul veşnicieiîntâiul omtrecea uimit şi-ngândurat prin codri ori pe câmpuri,îl chinuiau mustrându-llumina, zarea,norii – şi din orice floareîl săgeta c-o amintire paradisul –şi omul cel dintâi, pribeagul, nu ştia să plângă.Odată istovit de-albastrul prea seninal primăverii,cu suflet de copil întâiul omcăzu cu faţa-n pulberea pământului:„Stăpân, ia-mi vederea,ori dacă-ţi stă-n putinţă împăienjeneşte-mi […]