Mama – Ioan Alexandru
Mama Măicuţă scumpă-aş vrea în jurul tăuSă fac un ţarc de milă şi luminăSă bat în aur palid chipul tăuCa în Ardeal de-a pururi să rămână Valeria martira din BizanţLăsatu-ţi-a un nume pe măsurăCu ochi căprui şi mari încercănaţiŞi-un grai blajin în cuvioasa gură Frunte înaltă păr cârlionţatPe sub năframa neagră transilvanăÎn spate porţi perechea de desagiCu-o […]
Sonet II (Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată) – Alexandru Vlăhuță
Sonet II (Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată) Ce mult aş vrea să mai iubesc o dată,Să simt din nou a vieţii primăvară,În drumul meu pustiu să mai răsară,Ca din poveşti, o zână adorată. Să scriu răvaşe lungi, şi-n orice sarăSă trece pe la fereastra-i luminată,S-o văd le geam, cum umbra şi-o […]
Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) – Alexandru Vlăhuță
Sonet (Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare) Vrăjit, tot şesul clocoteşte-n soare,Şi-i zvon e nuntă mare-n lumea mică:O pulbere de glasuri se ridicăDin mii de guri, un templu-i orice floare.Tu n-ai iubit, nu ştii ce va să zicăPuterea asta-n veci renăscătoare.Şi totuşi o presimţi, căci visătoareTe strângi de braţul meu, parcă ţi-e frică;Clipeşti, şi buzele, nesărutate,Îţi […]
Pentru ochii tăi răpit-ai – Alexandru Vlăhuță
Pentru ochii tăi răpit-ai Pentru ochii tăi răpit-aiFoc din stele și din soare,Pentru buza ta furat-aiDe la roz’ a ei coloare. Gingășia, frăgezimeaCe se joacă pe-al tău sân,E plăcută, dar furată,Ai furat-o de pe crin. Râsul, nevinovățiaDe la îngeri le-ai furat.Ai răpit tot ce-a fost farmecDin seninul nepătat. Glasul tău de privighetoare,Glasul mierlei mult plăcutL-ai […]
Iubire – Alexandru Vlăhuță
Iubire Iubire, sete de viaţă, Tu eşti puterea creatoare, Sub care inimile noastreRenasc ca florile în soare, Şi, îmbătate de-al tău farmec, Ce peste lume se aşterne, În tremurarea lor de-o clipăVisează fericiri eterne. Din haos şi din întunericTe-ai smuls, fecundă şi senină:Al tău surâs de alma parensFu prima rază de lumină.Şi, de căldura ta, […]
Iertare – Alexandru Vlăhuță
Iertare I.Ce frumoasa esti! Cu cata voluptate isi mladieTrupul formele-i rotunde, si cu cate grija stieSa-si pastreze-n mersu-i lenes si in toat-a lui miscareRitmul maiestos, molatic, ca al unui val de mare!…De pe ochii tai mari, negri, umezi, infioratori, Cand ridici genele grele, parc-ai dizvali din noriDin andacul lor s-arunca.O-nteleg de ce suspinaPe-a ta urm-atatea […]
Domnișoarei G. – Alexandru Vlăhuță
Domnișoarei G. Te-ador, ş-a mea gîndire în veci neadormităVeghează ca o mamă la gingaşul tău sîn,Şi-n noaptea cea adîncă, cînd tu dormi liniştită,Cînd trec visuri frumoase prin sufletu-ţi senin,Cînd îngerii din ceruri la tine se scoboarăPrin somn să te păzească de visuri necurate,Cu drag a mea gîndire se las-atunci uşoară,Şi-ţi fură de pe buze săruturi […]
Ce fericiți am fi-mpreună! – Alexandru Vlăhuță
Ce fericiți am fi-mpreună! Noi nu ne-am spus-o dar, vezi bineCă ne iubim; şi ochii tăiDe mult aşteaptă de la mineSă spun cuvântul greu dintâi. Când ne-ntâlnim, e-o fericire,Ce-am fost dorit-o amândoi;Nu-i limba-n stare să înşireDin ochi câte ne spunem noi! … Se sorb, adânci şi însetate,A noastre lacome priviri,Acelaşi gând şi dor ne-abate,Aceleaşi tainice […]
Cât ne iubeam, şi cum credeam odată – Alexandru Vlăhuță
Cât ne iubeam, şi cum credeam odată Cât ne iubeam, şi cum credeam odatăCă-i un amor ce nu se va mai stinge,Că tot ce-n gândul nostru se răsfrângeE-o lume veşnică ş-adevărată ! De multe ori, dorinţa de-a te strângeLa piept, mai caldă, mai pasionată,Îmi deştepta o grijă-ntunecată:“Când voi muri …” şi tu-ncepeai a plânge … […]
Acrostih – Alexandru Vlăhuță
Acrostih Eram pribeag pe-o lume obscură şi pustie.Plângeam când tu, cerească şi vecinică făclie,Lucind în a mea cale, opritu-m-ai din mersŞi ochii-mi, ca o mamă, de lacrime i-ai şters.Eram străin, şi ţie ţi-a fost milă de mine.„De unde vii şi unde te duci?” m-ai întrebat.Nu ştiu. Steaua desprinsă din boltele senineMai ştie ea sărmana ce […]