Zgomote – George Bacovia
Zgomote Ce frică fără cauzăA poposit…Sunt bucuriileDin subconştientCe se coboară-n geamCa întuneric fără veste,Sunt ale oraşului intimidări,Enigme de hazardŞi anii ce-au fugit,Fără-nţelesŞi şoaptele uitării, –Sau fieŞi orice s-ar întâmpla… Categorii poezii:
Vreodată – George Bacovia
Vreodată … Şi voi lua din cerCeea ce nu mai găsescPrin stele,De când rătăcesc. Această gândire mai vreauDin câte-am dorit –Sau cerul e receLa infinit… Categorii poezii:
Vobiscum – George Bacovia
Vobiscum În cercul lumii comun şi avar…Mă zguduie de mult un plâns intern;Şi-acest fel (de-a fi) va fi eternŞi de nimic, pe lume, nu tresar. … Dar vai, acei învinşi, pe veci pierduţi…Ori în taverne, ori în mansarde;Şi acei nebuni, rătăcitori, tăcuţi,Gesticulând pe bulevarde… Categorii poezii:
Vizită – George Bacovia
Vizită Veacul m-a făcutAtât de cultÎncât mă uitPeste oameni. Am învăţat atâteaÎn timpul din urmă,Că suntemLa un punct însemnat. S-ar putea faceMulte reforme.Mă gândeam singur.Eram fără nimeni. Şi tocmai aziAu venit musafirii.– Tu ce dai, eu ce dau…A, de când nu ne-am văzut. Categorii poezii:
Veritas – George Bacovia
Veritas Doamne! necesitatea unui vin…Şi-a gândului culmi de poezie –Oare pentru ce, mai mult, acest suspin:… Că totul, poate, e-o repede magie. Ca în tăcerea gravă a unui dom,Viaţa pare-a trece fără nici un sens…Şi acele aşteptări a vieţii de om, –… Sana mens! Categorii poezii:
Vanitas – George Bacovia
Vanitas Nu-ţi mai pot cântaRomanţe,Toate tacÎn jurul meu,Fals se duceCursul vieţii,NegăsindUn cântec nou…Agent secretMi-a fost iubirea,Dar nu ştiu cândS-a demascat…Nu-ţi mai pot cântaRomanţe,Şi, desigur,Le-am uitat. Categorii poezii:
Umbra – George Bacovia
Umbra Mă prăfuise timpul dormind peste hârtii…Se întindea noianul de unde nu mai vii;O umbră, în odaie, pe umeri m-apăsa –Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era. – Poţi să te culci, e ora şi noaptea-ntârziată,Vei scrie, altă dată, orice, şi tot nimic.O umbră eşti acuma, şi pot să te ridic,Lăsând odaia goală, […]
Trec zile – George Bacovia
Trec zile Curg zilele spre cimitirTrist, una câte una,Şi destrămând al vieţii firSe duc pe totdeauna. Şi-acolo, încet, molcomitor,Se-adună în suspine –Cu-un dor de „mâine” sora lor,Cu-un dor de mine. Categorii poezii:
Tăcere – George Bacovia
Tăcere Ce mai este… cărţi de noapteMai citesc, şi-mi pare că sunt viu –Cine iar aprinde lampaCând e prea târziu?Ţăcănă un ceas pe-o planşă…Toate câte sunt, eu să nu le ştiu?!Noapte…Cine iar aprinde lampaCând e prea târziu? Categorii poezii:
Tablou de iarnă – George Bacovia
Tablou de iarnă Ninge grozav pe câmp la abatorSi sânge cald se scruge pe canal ;Plină-i zăpada de sânge animal –Si ninge mereu pe un trist patinor… E albul aprins de sânge închegat,Si corbii se plimbă prin sânge… si sug ;Dar ceasu-i târziu… în zări corbii fugPe câmp, la abator, s-a înnoptat. Ninge mereu în […]