Clopotul pe care-l aud – Ana Blandiana
Clopotul pe care-l aud Clopotul pe care-l audBate atât de departe,Încât nu pot să spunDacă prin pământ, sau prin cer, sau prin apăStrăbateGlasul lui, ca un animalObosit de moarte,Mai târâindu-se unMetru până-n bârlogul mormântÎn stare să-l tăinuie și să-l încapă,În înspăimântata ascunzătoareCe sunt,În care moareDe fiecare datăÎnainte de-a spuneUnde e clopotul,Al cui și de ceÎncepuse […]
Cine poate ști – Ana Blandiana
Cine poate ști Cine poate știDe unde vine varaȘi încotro se duceCântîndCaravana ei verde și aurie?Unii zic c-ar veniDin pământ,Că-și trage povara,Fierbinte și dulce,Din bostănărie,Că se naște în pepenii verzi,În miezul lorStrălucitorCa un palatLuminatDe rubine,Cu perețiDe porfir și nestemateȘi cu pardoseala purpurie.Tot ce se poate,Dar mieMi-a spus o fetiță cuminteCă-și aduce aminteCum vara vine din […]
Dacă vrei să nu te mai întorci – Ana Blandiana
Dacă vrei să nu te mai întorci Dacă vrei să nu te mai întorciFerește-te de mătrăgună –Ea-mi fură seara glasulȘi plânge cu elDin urmele tălpilor tale;Dacă vrei să mă uițiAscunde-te de lună –Îți va amintiCum am mers prin lumina eiCu picioarele goale;Dacă vrei să pleciAscunde-te de ploaie,Ferește-te de ninsoare,Dacă vrei să mă uițiNu te apropia […]
Fără să știe – Ana Blandiana
Fără să știe Evident că nu semănCu nici unul dintre acești torcători de cuvinteCare își croșetează costume și cariere,Glorii, orgolii,Deși mă mișc printre eiȘi ei îmi privesc cuvintele ca pe niște pulovere,«Ce bine ești îmbrăcată!» îmi spun,«Ce bine iți vine poemul»,Fără să știeCă poemele nu sunt haina meaCi scheletulExtras durerosȘi așezat deasupra cărnii ca o […]
Fericire – Ana Blandiana
Fericire Mai greu de suportatdecât fericirea nu e nimicSau în orice cazposibilitatea de a avea tootulPe care în această parte de lumeO numim fericire.A fi totul este dimpotrivăO exultantă suferință.A fi totul înseamnă a fi îm stareSă suferi în locul tuturor,A încerca să vezi cum e să fii celălalt,să fii altul,Cum e să nu mai […]
Gara de Nord – Ana Blandiana
Gara de Nord Peron murdar, păzit cu grijăDupă explozii de hârtie,Doi pumni la spate prinși în fierȘi între uniforme, fie Acest stop-cadru chiar emblemaSperanței sub un soare gri!Prin ochelarii de cătușă,Viitorul verbului a fi. Categorii poezii:
Genealogie – Ana Blandiana
Genealogie Sîntem visați de cinevaVisat la rîndul săuDe altulCare e visul unui visAnume.Cuprinși de somnVisăm și noi o lumeSălbatec zvârcolită-n somnVisînd,Verigă fragedă sîtemÎn șirul fără începutCe nu se va sfîrși nicicînd,Deși,Ar fi destulUn singur țipătPuternic doar cît să poată treziPe jumătatePrimul domnDe somn,Pe cel care doarmeLa temelia lumilorVisate. Categorii poezii:
Glumă (II) – Ana Blandiana
Glumă (II) Plouă soare peste mineȘi mă udă cu lumină.Eu în joc stropesc cu soareCoala zărilor, velină. Ce-am făcut?! Cum o s-ascundPata galbenă, arsura?Peste tenta de lumină,Peste zări mă dau de-a dura. Nu se duce. Ce să fac?Sufletu-l mototolescȘi-l fac cârpă ca să ștergSoarele copilăresc. Cârpa sufletului însăToată-i îmbibată-n soare,Șterg mereu și-n zări luminaE din […]
Glumă – Ana Blandiana
Glumă Vântul tânăr a furat hainele copacilorȘi aleargă cu ele hohotindu-le peste câmp,Copacii au rămas cu trupurile goale în ploaie,Să schelălăie tragic și tâmp. Þepeni și negri, cu pielea urâtă,Cu virilitatea de mult rătăcită prin zbârcituriCopacii impudici sunt caricatura hilarăA îmbătătoarei păduri. Dar sub mângâierea savantă a ploii,Satiri vegetali, copacii cu seva-n uncropÎncep să își […]
Hohotul – Ana Blandiana
Hohotul În fiecare hohotUn zeu se dezvăluieUmflându-și faldurileHainei lui largi în văzduh.Sunt atâtea feluri de zeiPe pământÎncât nu vom prididi niciodatăSă plângem sau să râdem destulPentru a-i scoate din ascunzători.De râs sau de plâns,Nici nu contează:Important e hohotul. Categorii poezii: