Caută
Close this search box.

Elena Farago – Poezii

Elena Farago a fost poetă şi publicistă, fiind una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România. Printre creațiile sale cele mai cunoscute se regăsesc „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul” și „Cloșca”. În perioada 1886-1887 a frecventat școala de stat sub direcția doamnei Neagoe. După decesul celor 4 membri ai familiei ei, a fost nevoită să renunțe la școala, aceasta făcând doar doua clase secundare, însă la dragostea pentru învățătură nu a renunțat niciodată, iar aceasta, după ce își culca frații și surorile, răsfoia cărțile de școală ale fratelui ei mai mare. A debutat, ca poetă, în ziarul „România muncitoare” cu poezia „Gândul trudiţilor” (1902), iar editorial, cu volumul „Versuri”, apărut în 1906. Elena Farago a decedat în 1954 la Craiova, după o lungă suferință.

Despre Elena Farago

Elena Farago, născută la Bârlad pe 29 martie 1878, a avut o viață plină de provocări și realizări. După ce a pierdut-o pe mama ei în 1890 și apoi pe tatăl ei în 1895, ea a fost nevoită să se ocupe de surorile mai mici și să se mute la București, unde a locuit cu un frate mai mare, lucru care a avut un impact major asupra parcursului școlar. Angajată ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, Elena a intrat în contact cu literatura clasică și l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Francisc Farago.

Elena a debutat în 1898 ca jurnalistă și a publicat prima poezie în 1902 în România Muncitoare. În 1906, a publicat primul volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga, prietenul și confidentul ei. Stabilită la Craiova din 1907, ea a fost arestată din cauza afilierii sale la mișcarea țărănească, dar a fost eliberată la intervențiile lui Iorga. Elena a adoptat un băiat și a avut o fiică pe nume Cocuța.

Elena Farago a fost recompensată de Academia Română cu premiul „Adamachi” pentru cărțile sale „Șoapte din umbră” și „Traduceri libere” și apoi pentru „Șoaptele amurgului” și „Din traista lui Moș Crăciun”. Ea a fost numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova în 1921 și a condus-o timp de 30 de ani, contribuind semnificativ la regulamentul de organizare și funcționare al bibliotecii. 

Elena a fondat revista literară „Năzuința” în 1922 și a patronat revista educativă pentru copii „Prietenul Copiilor„ între anii 1943 și 1946.