Zâne de rouã

Zâne de rouã,
mã rog vouã,
sã mã primiți
în pajiștea unde dormiți.
Drept lumânare,
aș vrea o floare.
Drept rugãciuni și tropare,
vântul sã batã, iarba s-aplece mai tare.

Voi, zâne bune,
zvârliți-mi un brâu,
sã se facã râu
și sã sune.

Apoi, sub torentul spumos,
îngropați-mă jos,
s-aud prin piatrã,
ca și cum aș sta lângă vatră,
poveștile-acestui ținut luminos…

Așa mă rog vouã,
zâne de rouã,
să mă dezmierde
și-n moarte
zarea pãmântului verde.