Vântul
Nu știu cine, pe furiș, Mi-a smuls toamna-n miez de noapteDin grădini, ca un afiș.Cineva, vorbind în soapte.De pe-o scară de coșar, A-ntocmit-o-n șase, șapte, Și-a vîrît-o-n buzunar.Hoț de frunze, cine-l știeSă ia seamă: vine iar.