Există Dumnezeu – Costache Ioanid
Există Dumnezeu Nu, nu suntem un vis, o întâmplare,un lut de sine însuși frământat.Ci ne-a zidit o Forță creatoare,o-nțelepciune fără de hotare.Există Dumnezeu cu-adevărat! Nu, nu suntem jivine-ntunecate,gonite de un bici ne’nduplecat.Ci noi avem un duh și-o libertateȘi-o inimă ce pentru ceruri bate.Există Dumnezeu cu-adevărat! N-ar fi simțit în veci de veci țărânaSurâsul unui crin […]
Cum trece roua – Costache Ioanid
Cum trece roua Cum trece roua,sorbită-n crin,cum zboară noriiși alții vin,cum piere-un sunetpe-aripi de vânt,așa trec toatepe-acest pământ. Cu cât în lumeaduni comori,cu cât vrei slavăși strângi splendori,cu cât în viațăai tot ce-ai vrea,cu-atât plecareae și mai grea. Fiori și patimiși trai slăvit,au toate-o caleși un sfârsit.Căci toți pleca-vom,lasând ce-am strâns;dar unii-n paceiar alții-n plâns. […]
Fii gata – Costache Ioanid
Fii gata Cum tremură-n mână săgeata,în arc de viteaz vânător,cum toamna-şi adună cocoarele ceata,fii gata, fii gata de zbor! Te-aşteaptă în slavă răsplata,cununa de brav luptător.Curând Salvatoru-Şi recheamă armata;fii gata, fii gata de zbor! Un Prunc ni s-a dat în Efrata,ce-a fost până azi Salvator.Şi-acum, înainte de-a fi Judecata,fii gata, fii gata de zbor! Cum […]
Oricine iubeşte o floare – Costache Ioanid
Oricine iubeşte o floare Oricine iubeşte o floaree-aproape de-un sacru mister.Oricine se-opreşte-n cărares-asculte un glas de izvoaree-aproape,aproape de cer… Oricine iubeşte seninul,când soarele urcă-n eter,oricine-şi înalţă suspinul,când licăre-n mare rubinul,e-aproape,aproape de cer… Oricine pe munţii albaştripriveşte granitul sever,oricine pe căi de sihaştri,străbate păduri de jugaştri,e-aproape,aproape de cer… Dar cine-a primit îndurareadin rănile blândului Miel,acela e […]
Pentru cine? – Costache Ioanid
Pentru cine? Pe cărările razlețedintre zâmbet și suspine,ți se pune o-ntrebare:Pentru cine,spune,pentru cine oaree atâta frumusețe,e atâta gingășieîntr-o floare?Pentru cine s-ar desprindedin broaboadade zăpadăghiocelul în april,dacă n-ar fi ochi să-l vadă,dacă totu-i inutil ?Pentru cine-n miez de roadă,sorb și strâng în ei culoarepentru vara următoareembrioniidin begonii,dacă totul e-o-ntâmplare ?Pentru cine-și țese-n casăhaina palăde vestalăcu lumini […]
Așa ai vrut Tu… – Costache Ioanid
Așa ai vrut Tu… Dacă-ntr-o tainică vremedin lut Cineva mă făcu,şi dacă sunt om, şi nu vierme,o, Doamne, aşa ai vrut Tu… Dacă am grai şi nu mugetsă spun ce iubesc şi ce nu,dacă am harul să cuget,o, Doamne, aşa ai vrut Tu. Dacă întâia zidiredeplin în păcat se pierdu,când totuşi mi-ai dat izbăvire,o, Doamne, […]
Isuse, ce ți-am dat?… – Costache Ioanid
Isuse, ce ți-am dat?… Tu ne-ai adus iertarea,ne-ai dat Salvarea-n dar.Ne-ai scos din închisoareapăcatului murdar. Ne-ai dat o nouă fireși un veșmânt curat.Dar noi, ca mulțumire,Isuse, ce Ți-am dat? Tu ne-ai adus putere,scântei din focul Tău.O sfântă-nvăpăierece mistuie ce-i rău. Spre veșnica cetateo cale ne-ai tăiat.Dar pentru-acestea toate,Isuse, ce Ți-am dat? Tu tot ce-aveai în […]
Vreau să iubesc pe frații mei – Costache Ioanid
Vreau să iubesc pe frații mei Vreau să iubesc pe frații meiCu tot ce am în piept mai sfânt.Vreau să doresc tot ceru-n ei,Dar să-i iubesc, dar să-i iubesc așa cum sunt,Așa cum sunt. R: Vreau să iubesc pe frații meiCu care veșnic în lumină voi fi sus;Văzându-L pe Isus în ei,Să-L simt cu-adevărat în […]
Puiul de lebădă – Costache Ioanid
Puiul de lebădă Se revărsa în crânguri întâia zi cu soare,loveau ciocănitoare în rugi de trandafiri,de parcă primăvara cea veşnic zâmbitoarebătea la uşa lumii cu degete subţiri.Şi iată gospodina s-a înălţat pe scarăsă pună sus, în coşuri, un aşternut bălan.Şi păsările mame pe cuiburi adăstarăsă scoată pui de aur, cu ciocuri de mărgean.Iar după legea […]
Pe cruce – Vasile Voiculescu
Pe cruce Iisus murea pe cruce. Sub arşiţa grozavăPărea curată fruntea-i ce-o sângerase spiniiPe stâncile Golgotei tot cerul PalestiniiPărea că varsă lavă. Şi chiar în clipa morţii huliră cărturariiCu fierea oţelită îl adăpau străjerii…Râdea cu hohot gloata cu spasmele dureriiŞi-l ocărau tâlharii. Zdrobită, la picioare-i zăcea plângând MariaŞi-adânc zbucnea blestemul din inima-i de mamăAlături Magdalena, […]