Scrisoare către Moș Crăciun

Moș Crăciune, Moș Crăciune,
Anul ăsta tot, pe bune,
Că am fost băiat cuminte,
Am la tine-o rugăminte:
Noaptea aia de-ai să vii,
Nu-mi aduce jucării,
N-am nevoie de patine
Sau vreun trenuleț pe șine,
Nu vreau pușcă, nici pistol,
Ori vreun ursuleț nasol,
Să n-aud de trotinetă,
Nici vorba de tricicletă,
Sau vreo barcă cu motor,
Vreau și eu un frățior,
Că fiind singur mereu
Habar n-ai cât mi-e de greu,
N-am cu cine mă juca,
Povesti sau discuta
Chestiuni că între frați,
Sau gagici, ca-ntre bărbați,
Că vorbind eu cu mămică
Și tăticu’ și bunica,
Am concluzionat, să știi,
Că doar tu mă poți servi:
Știi tu barza aia chioară
Rătăcită-odinioară
La adresa de mai sus
Când pe mine m-a adus?!
Fără bășcălie-ți spun,
Îți promit c-am să fiu bun
Înc-un an, poate chiar doi,
La’ că ne-nțelegem noi !…
Ia-o tu, mai pe departe
Și explică-i, că ea poate,
Vino cu o stânga nouă,
Unge-o cu o pană, două
Să mai fac-un gest, de milă,
Nu c-aș poseda vreo pilă,
Doar așa, un mic ocol,
Să-mi aduc-un frățior,
Cât mai repede, urgent,
Știu cât ești de competent,
Iară de va face gât
Că timp n-are pentru-atât,
Trecem deci, la planul doi,
Da’ rămâne între noi:
Dăruiește-le-o vacanță,
Asta-n ultimă instanță,
Că la fel, și-ai mei părinți,
Sunt de-o vreme-așa cuminți,
Timp nu au, de-i noapte, zi,
Să mai facă nebunii!