Caută
Close this search box.

Romanţa amantelor de ieri
Où sont nos amoureuses?…
Elles sont au tombeau.

GÉRARD DE NERVAL

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării
Şi buzele calde-nsângerate
Ca-albastru-n ceasul înserării;
Voi, ce-aţi murit demult
Şi totuşi nu v-aţi găsit încă mormântul,
Sub ce ferestre-n veci închise şi cu perdelele lăsate
Mi-aţi îngropat de-a pururi cântul?

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării!…

Pe vatra sufletelor voastre, sărmană vatră funerară
Mormânt de patimi potolite ―
În lungi acorduri de chitară
V-am presărat garoafe roşii ca nişte buze-nsângerate
Ce-ar vrea să re’nvieze morţii
Din vechi coşciuguri putrezite
Prin cimitirele uitate.
Pe vatra sufletului vostru, sărmană vatră funerară,
Jertfitu-mi-am credinţa-n stele şi-n ochii voştri verzi!

Eram
Duhovnicul ce v-ascultasem
Şi de trecut vă dezlegam ―
Eram un Crist-copil ce moare negându-şi biblia barbară
În spasmurile-nfiorării şi-n caldul vis ce-l întrupasem
Pe şase strune de chitară…

Amante cu ochi verzi,
Amante cu ochi adânci ca fundul zării
Sub ce ferestre-n veci închise
Mi-aţi îngropat de-a pururi cântul?…
Voi, moartelor nemuritoare,
Veniţi, căci v-am găsit mormântul…
Veniţi cu toate-n cimitirul
Ce-n biata-mi inimă-şi deschide
Largi porţile să vă primească…
Veniţi, schelete călătoare,
Veniţi, sărmane Danaide,
Cu buze calde-nsângerate ca-albastru-n ceasul înserării!

Categorii poezii: