Caută
Close this search box.

Rar

Atât de rar şi-atât de fără sens
Mai cânt şi eu o salcie de verde.
Oraşul greu, neutru şi imens
În somnolenţa lui de fum mă pierde
Ca pe-o şopârlă circulând invers.

Mă scol în zorii zilei ca bunicu,
Sudoarea nopţii mă mai ţine-n frâu,
Privesc oglinda: eu sunt Mircea Micu
Care sătul de smog şi de desfrâu
M-aş sinucide pentru-un spic de grâu…

Categorii poezii: