Primul cer

Cum aş putea cândva, măicuţă,
Cum aş putea a te uita
Când primul cer văzut de mine
Sunt ochii tăi, privirea ta,
Măicuţo;
Când ale tale braţe scumpe
Mi-au fost şi primul căpătâi
Şi cea mai dragă jucărie
Cu care m-am jucat întâi,
Măicuţo?!

Din slăvi creştine,
Din slăvi creştine
Coboară chipul tău
Ca dulce foc!
Te am pe tine,
Te am pe tine,
Ar fi păcat să spun
Că n-am noroc!

Chiar de-i judecător, se spune,
Pe tata-l poţi lăsa-ntr-o zi.
Dar chiar de este cerşetoare
Pe mama n-o poţi părăsi.
Eşti primul cânt al vieţii mele
Ce veşnic mă va mângâia.
Frumoasă-i Ţara lângă tine
Şi tu frumoasă lângă ea.

Din slavi creştine,
Din slavi creştine
Coboară chipul tău
Ca dulce foc!
Te am pe tine,
Te am pe tine,
Ar fi păcat să spun
Că n-am noroc!