Caută
Close this search box.

Povestea puișorilor colorați

Toți copilașii cuminți,
Vioi, cu obraji fierbinți,
Cu năsucuri mititele,
Să ia loc pe scăunele,
Să le spun, minciună nu-I,
O poveste despre pui,
Nu gălbui, ci colorați
Ca florile. Ascultați!

Țup, zvâcni un ou în sus,
Apoi rostogol s-a dus!
Două ude, nu de ploaie,
Ci de vopsea, o văpaie,
S-au tot îmboldit oftând,
Dispărând ca și un gând!

Cinci, în rochițe lila,
Cum este eșarfa mea,
Dându-și coate cu mânie,
Au șoptit: – Ce grozăvie!
Ce ne-am face să fim pui,
Am mai fi minuni-gălbui?

– Vai, răcnește unul mov,
Parcă-s vânătă, un clovn!
Vreau la mama, cloșcă-bună,
Sub aripă să mă pună,
Să ajung un cocoșel
Pintenat și voinicel!

Îi curg lacrimi pe obraji
Făcând lac, poți să te scalzi!
Ca Dunărea se prelinge,
Strop unit cu strop… Ce plânge!
Îl ridic cu mâna mea:
– Tare ești drăguț așa!

Credeți că s-a potolit?
Nu știu cum s-a răsucit
Și-a zbughit-o suspinând,
Cu vopseaua șiroind,
Urmat de altele verzi
Și au dispărut! Mă crezi?

Unul strigă: – Ajutor!
Își agață un picior
În panerul de răchită.
Cu vestuță răsucită
De atâta zvârcoleală,
Reuși, țâșnind afară!

Tiptil, Eden când privește
În paner, tiii, se crucește!
Căci măicuța-ncondeiase
Multe ouă arătoase,
Iar acum pe fundul lui
Mai e unul albăstrui.

Scărpinându-se la nas
Ar pleca… Face un pas,
Dar se-ntoarce ca să ia
Oul, c-atât mai avea!
Dar sări ca și un zmeu
Și s-a dus cu Dumnezeu!

Taina o dezleg tot eu:
Toate au ajuns cu greu
Sub o cloșcă protectoare,
Ce-i încălzi ca un soare,
Și din ouă, vă mirați?
Au ieșit pui colorați!
––––––––-
La final vă dau o veste:
Tot ce-am scris e o poveste!

Categorii poezii:

LICHIDĂRI