Caută
Close this search box.

Nervi de toamnă

E toamnă, e foşnet, e somn..
Copacii, pe stradă, oftează;
E tuse, e plânset, e gol..
Şi-i frig, şi burează.
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,
Pe drumuri fac gesturi ciudate –
Iar frunze, de veşnicul somn,
Cad grele, udate.
Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,
Şi-amanţii profund mă-ntristează –
Îmi vine să râd fără sens,
Şi-i frig, şi burează.

LICHIDĂRI