Caută
Close this search box.

Mângâiere

O babă chioară-așează tingirea cu păsat
Pe-o pirostie șchioapă… Hiertura-n foc a dat…
Și scuipă biata babă, și blestemă, se-nchină:
„Spurcatu!… Necuratu…” (Iel singur ie de vină!)

Morala:
Spre mângâiere — adeseori
Ne trebuiesc… instigatori.

Categorii poezii:

LICHIDĂRI