Caută
Close this search box.

Mai există

Să ştiţi că mai există mori de apă!
Eu le-am văzut şi le visez mereu
în nopţile când echinocţiul sapă
sub malurile cântecului meu.

Sunt nişte berze stând însingurate
la margine de lume, printre flori,
unde doar voievozii pot răzbate
şi paşii fiilor risipitori.

Să ştiţi că sunt ca nişte mici biserici
în care un morar fără tain
îndrăgostit nebun de sorii sferici
îşi macină puţinul său destin.

Să ştiţi că mai există, mai există!
Intrând cu voia, nu mai poţi ieşi.
Acolo, luna cade-n jgheaburi tristă
şi se preface ziua. O, de-am fi!…

Categorii poezii: