Lacrima

Lacrima e sfîntă, fată,
Îi-e sufletului dată,
Cînd graiul a încetat
Și tăcută, pustniceşte,
Numai lacrima vorbește,
Cu oftatul mut și sfînt,
Despărțită de pămînt.

Dar cu seara împreună
Îți urează noapte bună.
Vii tu, lacrimă, din lună ?