La adânci tinereți

Aș vrea să apăs pe-un buton și să se facă brusc toamnă,
toamnă adâncă în piața Dorobanți
ciorchini de struguri și cârcei să se prindă de firele de tramvai
iar Lupoaica, lăsându-și gemenii negri și uzi,
să sară de pe soclu, să se dea la pietoni…
Aș vrea să apăs pe-un buton ca tu să zâmbești
să zâmbești lângă Mobra de pe trotuar
să îți îndrepți make-up-ul în retrovizorul ei pe când rezervorul ei ruginește, își îmbracă blana de toamnă…
Aș vrea ca liceul Caragiale
să se amorezeze nebun de matale,
să mă facă gelos, să mă ducă la fandacsii:
– De ce?… de ce, nene Anghelache?
aș vrea să fie toamnă, să ruginească arborii
și fetițele să devină femei…

Cu buze arcuite să săruți aerul înghețat
până îl umpli de ruj pe obraji, pe bărbie
și aerul se face roșu și cade seara
și se fardează vitrinele de la Magazinul Tineretului în oglinjoara vitrinei
de la magazinul cu piese de Skodă
iar noi, ocolind raioanele cu cămăși,
urcăm pe scara fărâmițată de la etaj, la pantofi
ca să privim putrefacția cizmulițelor Leonardo, moartea adidașilor
gheboșarea costumelor de tergal…
să deschidem toate umbrelele policolore
să scotocim în poșetele de mușama…
în fine, complet echipați, în fulgarine și cu valizele-n mâini
să ne grăbim să suim în toamnă
ca într-un troleibuz pustiu, cu miros de cauciuc
de proaspăt vopsit în culorile toamnei.

Și toamna se arată: o gagică încărcată de diamante
o fată cu scheletul de diamant.
Iar noi, tremurând în ploaia de diamant, visând magnetofoane,
ajungem curând la adânci tinereți,
la adânci tinerețe…

Categorii poezii: