Caută
Close this search box.

Izvorul

Împărății s-au prăbușit.
Războaie mari ne-au pustiit.
Numai în Lancrăm sub răzor
rămas-a firav un izvor.

Păduri s-au stins. Și rînd pe rînd
oameni în umbră s-au retras
veșminte de pămînt luînd.
Dar șipotul, el a rămas.

De-a lungul anilor în șir
de cîte ori în sat mă-ntorc,
mă duc să-l văd. E ca un fir
pe care Parcele îl torc.

Categorii poezii:

LICHIDĂRI