Caută
Close this search box.

Iubitei mele

Printre copacii morți de vremi,
Pe stratul frunzelor căzute,
Peste cărările pierdute,
M-ai tot chemat și mă tot chemi.
Dar azi, cînd dorul mă usucă,
Sunt osîndit numai să plîng,
Nu pot la piept să te mai strîng …
Fiind iubire-ai fost nălucă.

Categorii poezii:

LICHIDĂRI