În Nazaret

În Nazaret e-o primăvară dulce
şi zburdă-n ea copilul de dulgher.
Şi prag se-neacă-n aur şi ungher,
oriunde El surâde sau se duce.

Atinge-un lemn şi stropi de juvaer
ţâşnesc din ciotul pus să se usuce.
Aleargă-n drum şi uliţa străluce,
ca, nosptea, drumul robilor pe cer.

Se joacă-n praf şi colbul ca o iască
musteşte flori sub tălpile Lui mici.
A râs: scaieţii-ncep să gânguească

şi pietrele prind viers de rândunici.
Un pas: şi pomii-n haină îngerească
Merg după El cu paşi de ucenici.