Caută
Close this search box.

Iarna

Ţi-aduc omătul liniştit ce-apasă,
Cu fulg uşure, ca o piatră grea
Pe ţarină, pe suflet şi pe casă,
Ţi-l las pe geamuri preschimbat în stea.

De-acum câmpia va fi foaia nouă,
Pe care sănii-nseamnă stranii dungi,
Şi-n tine, călătorule-o să plouă
Cu zurgălăi, cu amintiri, cu doruri lungi.

Categorii poezii:

LICHIDĂRI