Hai, vestiți! (Colindă)

Dumnezeu a făcut cerul,
Îngeri, soare, stele, lună
Apoi pe Adam și Eva
Să trăiască-ntotdeauna.

Și le-a dat o-mpărăție
Frumoasă de necrezut,
Să o aibă pe vecie,
Raiul ei l-au cunoscut.

Domnul Tata-a dat porunca
Să le fie-ascultatori,
Dintr-un măr să nu mănânce,
Să n-ajungă muritori.

Dar ei nu au ascultat
Și din Rai i-a alungat.
I-a trimis pe pământ
Ca să moară în curând.

Întristați de a lor soartă
Au rămas plângând la Poartă.
Tatăl Sfânt S-a-nduioșat,
De-al lor plâns S-a îmbunat.

Le-a promis că pe-al Său Fiu
Va trimite-n lume viu
Să se nască din Fecioară
În Rai să îi ducă iară.

Și găsind Fecioara Sfântă
Dumnezeu s-a îndurat
Pe pământ ca să trimită
Pe Mesia minunat.

Chiar Arhanghelul Gavril
E trimis să ducă veste
Se va naște prunc divin
La Betleem într-o iesle.

În casa lui Iosif stă
Maria și se uimea
Când Gavril cu crinu-n mână
Și cu aripi de lumină,
Plecăciune îi închină:

– Bucură-te, Marie,
Ți-aduc bucurie
De la Domnu-n dar,
Tu ești cea plină de har.

Mila Lui o vei cunoaște,
Duhul Sfânt te va umbri
Pe Mesia îl vei naște
Și Iisus se va numi.

– Iată roaba ta,
Fie voia Sa
A răspuns Maria
Primind bucuria.

La Betleem să se-nscrie
Merge Iosif și Maria.
Să-mplineasca proorocia.

Obosiți de drum sosiră
La casa lui Moș Crăciun;
Un om rău cu barbă rară,
Ziua s-a sfârsit, e seară
Nu găsesc un loc mai bun.

Însă ieslea oilor
Știe-a serii taină mare
Și așteaptă cu fior
Steaua când pe cer răsare.

O lumină minunată
A cuprins deodată lumea…
Cerul e scăldat de raze,
Și s-a luminat pădurea!

Un pastor ce stă de pază,
Lângă foc a ațipit.
Oo, ce minunat visează
Și își zice că-i vrăjit.

Palmele pe ochi își pune
Și îi freacă cu temei…
– Dar, sunt treaz! Nu dorm, își spune:
E aievea? Doamne! Ce-i?

Ce minuni s-au întâmplat?
Se întreabă într-o doara…
– Cerul tot s-a luminat
Și în vale se coboară!

– Slavă întru cei de sus,
Cântă îngerii oștire,
Pe pământ să fie pace,
Și pe veci bunăvoire!

Oo, ce înger minunat!
Se coboară… Și-i vorbește!
– Astăzi Pruncul Împărat
Mântuirea vă vestește!

Ia pe fratți tăi păstori,
Calea steaua vă arată,
Prunc în ieslea oilor,
Veți găsi acum îndată.

Lui cu cinste vă-nchinați,
Pe-a Sa Maică mângâiați!
Și să spuneți tuturor
S-a nascut lumii Păstor!
Mesia cel așteptat
Peste veacuri Împărat.

Păstorii s-au bucurat
Dupa rază au plecat
C-un mieluț în brațe cântând
Floricele culegând.

Și-au aflat pruncu-nfășat
De-a lui Maica legănat.
Cu mult drag se închinară
Și iarăși cântând plecară
Să vestească tuturor
Pe pruncul Mântuitor.