Caută
Close this search box.

Fugi

„Fugi”, îți zic, căci a mea minte 
Prevestește numai rău; 
„Nu te du”, șoptește-n taină 
Sufletul și dorul meu. 

Tu cunoști câtă iubire 
Pentru tine eu păstrez, 
Și-apoi cu cuvinte rele 
Cum mereu te depărtez; 

Și nu știi cui a te-ncrede 
Vorbelor ce ți-am rostit, 
Sau iubirii făr’ de margini 
Ce tu-n ochii-mi ai cetit. 

Vai ! Și eu nedumerită
Mă muncesc cu mult mai mult 
Căci nu știu ce-a fi mai bine: 
Mintea, inima s-ascult ?

Categorii poezii:

LICHIDĂRI