Fantezie cu amăgiri

O, dac-am şti că suntem sluţi,
am trece ziua nevăzuţi,
ca nişte melci am sta cuminţi
fideli tulpinelor fierbinţi
lăsate nouă de părinţi.

O, dac-am şti că suntem goi,
ne-am îmbrăca în albe foi
de nuferi digerând noroi
pentru-ntunericul de-apoi.

Nu ştim nimic. Nu vrem să ştim
şi ne minţim şi ne sfiim
pentru aceasta ziua-spadă
ce ne înseamnă cu zăpadă
căzând acum, sau va să cadă…