Doină

Soră fragă, frate hrib,
Descântaţi-mi să mă schimb.

Soră mură, frate-alun,
Învăţaţi-mă să spun –

Nu mă doare, nu îmi pasă,
Codru-i verde, frunza-i deasă,

Ceru-i cer, iarba e iarbă,
Nu gândeşte, nu întreabă.

Trece clipa nu se sperie –
Clipele mai sunt puzderie.

Trece ora, nu se teme –
Orele se scurg pesemne.

Trec şi zilele uşor –
Ăsta o fi rostul lor.

Trece anul ca un gând –
Unde s-o mai fi ducând?

Trece veacul, nu i-e teamă –
Nici nu la băgat în seamă.

Soră floare, frate spine,
Faceţi-mă şi pe mine

Să nu simt, să nu mă doară,
Să învăţ de la izvoară

Să tot cânt şi să tot curg
De din zori până-n amurg,

De din zori până-n chindie,
Din vecie în vecie…