Descântec de Dragoste

Fulgere, tu, furcile, 
Fulgere, tu, coasele, 
Fulgere, tu, ghearele
Nu le-nfige-n marele
Domn stejar cu casele, 
Retezându-i soarele, 
Înnegrindu-i oasele!
Tunete, îmbună-te, 
Tunete, destună-te!
. . .
– Unde fugi tu, valule?
– Către mare, malule!
– Unde urci tu, pomule?
– Către soare, omule!
– Ce aştepţi tu, pragule?
– Tot pe tine, dragule!
– Mulţumesc, prăguţule!
– Sărut picioruţele!