Caută
Close this search box.

Dar nu-i nimeni

Șade mama și veghează
Pe un scaun, lângă foc.
Și oftând, rememorează
Viața ei fără noroc.

Cum se mai scrumiră anii,
Zilele cum s-au mai dus,
Însoțind în golul zării
Zborul berzelor de sus.

Stele strălucesc departe
Tremurând pe bolta vastă.
Prins de grea singurătate
Bate vișinu-n fereastră.

Se ridică iute mama
Și deschide ușa larg
Dar nu-i nimeni. În fântână
Pică stele și se sparg.

LICHIDĂRI