Culcate-s romanițe

Uşor se mişcă tânăra fecioară,
Purtându-şi trupul drept ca o făclie;
Cu amforele vine de la vie
Şi vinde must, ca-n vremi de-odinioară.

Copilă albă, vina ta să fie
De te-o-ntâlni Polibus, bunăoară:
Cum mâinile-ţi sunt prinse de ulcioară
O să-ţi sărute benghiul din bărbie.

Dar ea zâmbeşte. Colţurile gurei
S-ascund hoţos în gingaşe gropiţe,
Iar ochii vineţi iau coloarea murei.

Şi iată-l el, încununat de viţe,
Că-i sare-n drum. Pe pajiştea pădurei,
În urma lor, culcate-s romaniţe.

Categorii poezii: