Bunicul
Din inima matale multe rânduriDe stânjenei, bunicule, crescură……Și te-am uitat, că zilele cu urăNe-ntâmpinau… și nopțile cu gânduri…
E-adevărat că seara, din portrete,Ni se părea cu jale că priveai;Dar ne gândeam: „Desigur că-i în rai…”Și ne-ntorceam cu fața la perete…