Caută
Close this search box.

Amiază

Nu știu ce-a fost mai demult.
Am uitat. Din trecut m-am ales
ca să fiu singură, ca să te-ascult
înainte de-amurg si cules.

Cu fiecare lucru, azi știu,
mă-nrudesc și de zarea mea țiu.
Revolta s-a făcut surâs, durează
această plină, fără greș amiază.

Ce-a fost mai demult am uitat.
Poate-am dormit și-am visat.
În bulbii de morcovi și cepe
e încă un vis care-ncepe.

În toate-i prea multă lumina.
Soarele l-as culege cu mâna.
Dar pân’ la urmă eu voi fi cules
și voi cădea în întunerec des.

Categorii poezii: