Nici nu-i pasă

Te-ai oprit într-un cais.
Pasăre, cin’ te-a trimis ?

Te-ai mutat din dud în dud.
Cîntă, hai, să te aud.

Păsările fermecate
Nu au har să cînte toate ?

Cioc vioi și ochi zglobii,
Spune-mi tu de unde vii ?

Așa pasăre bălțată
N-am văzut-o niciodată.

Și atîta catifea,
scrisă numai pentru ea.

Între pomii din grădină
Ești acasă dar streină

Și să te ghicesc nu poci.
Mă apropii, tu te joci.

Nu știi, pasăre frumoasă,
Cum te cheamă ? Nici nu-ți pasă.