Ce le pasă lor…

Ce le pasă lor de poeţi?
Stau şi mestecă pui cu mujdei,
Sunt tineri, frumoşi şi atleţi
şi înconjuraţi de femei.

Respiră curat. Aburul gurii lor
umple deodată cabana.
Îi privesc fascinat închipuind
din scobituri, pe furiş, ykebana.

Ce le pasă lor de poeţi?
Au comandat de mâncare.
Cineva, tresărind, prin nămeţi
spre lume îşi taie cărare.

Şi totuşi, ascultă mâncând
cum singur, un turtur, îşi sapă
din streşini ascunse vibrând
iluzii rotunde de apă.

Ce le pasă lor de poeţi?
Sunt tineri şi n-au ce împarte.
Skiuri sprijinite-n pereţi,
drumul, nins de departe…

Şi totuşi, ascultă cum cad
prin aerul alb, nevăzut,
minuscule conuri de brad
rămase din anul trecut…