Steaua

Cu mâini subțiri și reci, 
i-ai dat fior fierbinte:
Să treacă veci de veci, 
Eu tot l-oi ține minte.

Credeam că s-a oprit
În cale mersul lumii, 
Că tot a-ncremenit
Ca trupul unei mumii.

Odată m-ai atins
Ș-apoi te-ai dus departe;
O stea pe cer s-a stins…
Păreri au fost deșarte.

Oriunde-acum sclipești
În depărtări albastre.
Tu nu ești unde ești, 
Perdută printre astre.

Te ține-aci mereu
A mea închipuire:
Tu vei muri, ci eu
Ți-oi da o nemurire.

Categorii poezii: